Stiri

Clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB) va deveni un nou
centru cultural, multifuncţional, în urma unui proces de transformare ce va începe în toamna acestui an
şi se va desfăşura pe durata a aproximativ trei ani, a anunţat, miercuri, într-o conferinţă de presă,
directorul instituţiei Ion Caramitru.
Proiectul vizează remodelarea clădirii în direcţia unui spaţiu de larg interes cultural, un
edificiu mai prietenos, deschis de dimineaţa şi până seara târziu, în care teatrul, muzica, dansul
contemporan, artele vizuale, sălile expoziţionale, librăriile şi cafenelele vor da o dimensiune culturală
în plin centrul Capitalei.
Proiectul beneficiază de o finanţare de 40 de milioane de euro, din care 27,2 milioane sunt
asigurate prin intermediul unui împrumut Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), restul
resurselor urmând să fie asigurate de la bugetul de stat.
Teatrul Naţional Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) şi Centrul
Naţional al Dansului susţin acest proiect care va oferi publicului bucureştean o experienţă culturală
completă, rezultată din aducerea în aceeaşi locaţie a diferite instituţii de cultură, ce acoperă domenii ca
teatru, dans şi artă contemporană.
În urma finalizării proiectului, Sala Mare a Teatrului Naţional, care va intra ultima în
revitalizare, va avea în jur de 800 de locuri, cu circa 150 de locuri mai puţin, prin înlăturarea lojei, dar
cu o acustică şi vizibilitate mai bune. Potrivit lui Caramitru, Sala Mare ar putea face obiectul unui
proiect separat de revitalizare.
Sala Studio se va reîntoarce în folosinţa TNB, odată cu refacerea sălii Omnia ca sediu al
Operetei, iar mecanismele de ‘geometrie variabilă’ ale acestei săli unicat în Europa vor fi reactivate.
Va dispărea sala Amfiteatru, dar vor apărea două noi săli de 350 de locuri în clădirea centrală
şi una de aproximativ 250 de locuri în subsolurile scenei de la Sala Mare.
Pe acoperişul aceleiaşi săli, TNB va dispune de un amfiteatru în aer liber, Lăptăria lui Enache
schimbându-şi locaţia, dar fiind păstrată în economia clădirii ca spaţiu care şi-a câştigat locul în
memoria culturală colectivă a Bucureştiului.
De asemenea, majoritatea instalaţiilor clădirii vor fi înnoite, inclusiv instalaţia de climatizare.
Prin urmare, clădirea TNB va putea oferi publicului nu doar spectacole de repertoriu, dar şi
experimente variate. Existenţa a numeroase locuri de joc – fie că e vorba de săli mai mici, de scena sau
în aer liber, sau de platformele din foaierele extinse de la un capăt la celălalt alt clădirii – va permite ca
numeroşi artişti, actori, muzicieni, dansatori, să se producă în spaţiile generoase ale unui altfel de
Teatru Naţional.
De asemenea, Centrul Naţional al Dansului va primi, în acelaşi spaţiu, o sală de spectacole
adecvată şi transformabilă, precum şi săli de repetiţii şi antrenament. Muzeul Naţional de Artă
Contemporană va beneficia de spaţii expoziţionale la nivelul solului, îşi va păstra birourile şi
importante spaţii de depozitare a lucrărilor de artă.
Proiectul presupune şi o reconsiderare a aspectelor ce ţin de siguranţa clădirii, prin înlăturarea
unor elemente adăugate construcţiei sau refacerea acestora prin respectarea rigorilor de siguranţă.
În plus, proiectul îşi propune ca, prin parteneriate cu municipalitatea, să revitalizeze zona
adiacentă clădirii TNB, prin transformarea acesteia într-un spaţiu public autentic.
‘Este o iniţiativă care ne apropie de destinul instituţiilor similare europene; din câte cunosc,
este o premieră în România, o decizie concertată a unor instituţii de cultură în beneficiul publicului
larg, nu numai al celui iubitor de cultură’, a declarat Ion Caramitru, directorul TNB.
‘Este important că păstrăm, chiar dacă nu la aceeaşi suprafaţă, dar în condiţii muzeografice
superioare, spaţii expoziţionale la parter care vor fi la standarde internaţionale, lucru de care nu putea
fi vorba în spaţiile de la etajele 3 şi 4. Pentru muzeu e foarte important că va obţine spaţii de
depozitare care sperăm să rezolve marile noastre probleme de conservare a colecţiilor muzeului’, a
adăugat Mihai Oroveanu, directorul MNAC.
‘Ne dorim de multă vreme să putem evolua în spaţii proprii activităţii noastre. Un sediu special
dedicat dansului va îmbunătăţi experienţa publicului cu actul artistic, cu siguranţă’, a declarat şi Mihai
Mihalcea, directorul CND.
Directorul TNB, Ion Caramitru, a anunţat că fost realizat un studiu de fezabilitate care a fost
înaintat Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC), studiu pe marginea căruia a avut loc o primă rundă de
discuţii la sediul ministerului cu specialişti ai MCC şi directorii TNB, CND, MNAC. Urmează să fie
operate o serie de modificări referitoare la preconizatul sediu al CND şi eventualitatea obţinerii de noi
spaţii de expoziţii pentru MNAC.
În ceea ce priveşte arhitectul care va realiza noul proiect, Caramitru a precizat că autorul
proiectului iniţial, arhitectul profesor Romeo Belea, s-a oferit să-l îmbunătăţească, pentru lucrările de
construcţie propriu-zise urmând să fie organizată o licitaţie.
Caramitru a mai declarat că, pe perioada derulării lucrărilor, problema desfăşurării
spectacolelor TNB va fi rezolvată prin închirierea sau cumpărarea Sălii Rapsodia din Lipscani, printrun
program de turnee sau prin bunăvoinţa colegilor din teatrele bucureştene. Pentru spectacolele
programate la Sala Mare, directorul TNB a opinat că publicul va putea avea acces pe lângă şantier.
Directorul TNB nu a oferit însă detalii privind spaţiile expoziţionale temporare ale MNAC şi
locaţia provizorie a CND.

Sursa:ROMPRES