Stiri

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au emis, marţi seară,
mandate de arestare preventivă de 29 de zile pe numele a doi cetăţeni bulgari, Dimitrov Zhivko şi
Feodorov Georgi, acuzaţi că au introdus în România bancnote false de euro.
În urma cercetărilor întreprinse de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), s-a stabilit că Dimitrov Zhivko şi Feodorov Georgi
fac parte dintr-o grupare internaţională formată din cetăţeni români şi bulgari, specializată în
falsificarea de bancnote, în special de 200 de euro.
Cu ajutorul autorităţilor bulgare, procurorii DIICOT au reuşit destructurarea acestei grupări.
Potrivit unui comunicat al Parchetului, anchetatorii au descoperit că pe teritoriul României au
fost plasate, din iunie 2007 şi până în prezent, aproximativ 150.000 euro falşi.
Contrafacerea bancnotelor se efectua pe teritoriul Bulgariei, în timp ce plasarea pe piaţa
europeană se realiza prin intermediul unor cetăţeni greci, bulgari şi români.
Pe 11 aprilie, în urma cooperării dintre autorităţile judiciare române şi bulgare, s-a stabilit că
pe DN1 Bucureşti – Ploieşti, într-o nişă, în spatele unei statui, se află ascunsă suma de aproximativ
12.000 euro, bani ce urmează a fi ridicaţi în vederea punerii în circulaţie de către cetăţenii bulgari
Dimitrov Zhivko şi Feodorov Georg, ce vor veni în România cu un autoturism marca Mercedes S 200,
autoturism ce a fost dat în consemn la punctul de trecere a frontierei Russe-Giurgiu.
Pe 12 aprilie, poliţişti din cadrul DGCCO – Oficiul Naţional Central de Combatere a Falsului
de Monedă, Cecuri de Călătorie au găsit la locul indicat de autorităţile bulgare un pachet cu
dimensiuni 10/10 cm, înfăşurat în bandă adezivă de culoare galbenă, ce conţinea peste 50 de bancnote
contrafăcute.
Cei doi bulgari au fost opriţi în trafic, în timp ce se îndreptau spre Bucureşti, iar cu ocazia
percheziţiei corporale a fost găsită suma de 10.450 euro în bancnote contrafăcute din cupiurile de 200
şi 50 euro.
În urma cercetărilor s-a stabilit că grupul respectiv şi-a desfăşurat activitatea la nivelul
spaţiului european, în ţări precum Germania, Italia, Cehia, iar analizele efectuate de către experţi ai
Băncii Centrale Europene, coroborate cu datele şi informaţiile concentrate la nivelul Europol, au
indicat că toate aceste bancnote fac parte din aceeaşi categorie de fals şi au ca ţară de provenienţă
Bulgaria, aspect confirmat şi de descoperirea unui depozit de 300.000 euro în zona Pleven.
Anchetatorii au constatat că atât cetăţenii români, cât şi cei bulgari au avut acelaşi mod de
plasare a bancnotelor contrafăcute, exclusiv prin casele de schimb valutar, prin folosirea unor identităţi
false.
Modul de operare consta în plasarea uneia sau a două bancnote pentru testarea cunoştinţelor
tehnice ale operatoarei şi felului în care acesta respecta normele BNR cu privire la operaţiunile
valutare (solicitarea documentelor de identitate şi notarea integrală a datelor, verificarea bancnotelor
cu aparate UV), distragerea atenţiei acesteia de către un complice (solicitau diverse informaţii cu
privire la curs, paritate, un minicalculator pentru conversie), iar ulterior plasarea unor sume mari,
variind între 2.000 şi 10.000 de euro.
Operatorii caselor de schimb valutar au depus bancnotele false la bănci, care la rândul lor au
pus în circulaţie o parte din aceşti bani, fără a depista caracterul fals al acestora, în cadrul operaţiunilor
de schimb valutar sau de eliberare din conturile clienţilor.
Acest aspect a arătat că falsurile erau bine realizate, fiind greu de depistat chiar şi prin testarea
bancnotelor cu aparatura specială aflată în dotarea unităţilor bancare.
Din constatările tehnico-ştiinţifice realizate de criminaliştii bulgari asupra bancnotelor
depistate la Pleven şi de către experţii BNR asupra bancnotelor puse în circulaţie pe teritoriul
României, a reieşit că bancnotele sunt falsificate de către acelaşi grup.
Această concluzie se bazează pe mai multe caracteristici ale bancnotelor: hârtia folosită este
de tip industrial, cu diferenţe minime de grosime faţă de cea autentică, prezentând răspuns la lumină
UV similar cu cea autentică; cerneala care-şi schimbă culoarea este imitată parţial, prezentând două
nuanţe ale aceleiaşi culori (din violet strălucitor în violet mat la cele falsificate) şi nu două culori
diferite (din violet strălucitor în olive la cele autentice); firul de siguranţă este imitat prin imprimare;
elementul de suprapunere realizează o suprapunere perfectă; microtextul este realizat similar bancnotei
autentice; filigranul este imitat prin tipărire; holograma este imitată; imprimarea în relief este parţial
realizată.

Sursa:ROMPRES