Teatrul Naţional Bucureşti (TNB) a organizat, duminică, la Sala Atelier, o conferinţă cu tema “Memoria înşelătoare”, susţinută de Doina Jela, membru al Uniunii Scriitorilor.
Cum mai stăm cu încrederea în memorie la aproape 20 de ani de la căderea regimului comunist, cum s-a deteriorat această încredere, a cui memorie o credităm încă şi de ce, sunt câteva întrebări la care reputatul om de litere a încercat să răspundă.
“Memoria rămâne zestrea cea mai importantă cu care am ieşit la rampă în 1989. Ea rămâne identitatea noastră. După 18 ani de pluralism, măcar al opiniilor dacă nu politic, capacitatea românilor de a discerne adevărul de fals a crescut. Acest discernământ exista şi înainte de 1989, când ştiai că eşti minţit. Dar, ceea ce avem cu certitudine este o memorie a trecutului, fără de care, spunea Kundera, ‘dacă vrei să omori o naţie, omoară-i memoria’, este mesajul pe care Doina Jela l-a transmis românilor.
Politic, a adăugat aceasta, în urmă cu 18 ani, nu s-a câştigat nimic, ci doar s-a clătinat regimul, iar social, astăzi, românii o duc prost, iar unii mai prost ca înainte de 1989 din punct de vedere al securităţii şi siguranţei zilei de mâine.
În opinia sa, un adevăr, chiar dacă îl ştii, dacă nu-l spui atunci când îl deţii, rişti să-l uiţi şi, treptat, să nu mai existe pentru tine.
“Aceasta a fost marea tramă cu care ne-am trezit în 1989. Noi ştiam că Ceauşescu ne minte şi, totuşi, mase întregi i-au aprobat pe mineri. Noi ştiam că clasa muncitoare nu conduce şi, totuşi, sute de mii de muncitori au ieşit în stradă şi au strigat ‘Noi suntem poporul’. Adică, în ciuda faptului că, până atunci, ştiuseră că e minciună, după ce a murit Ceauşescu, au adoptat-o ca şi cum s-au simţit obligaţi să-l înlocuiască”, a argumentat Jela.
Continuând în acelaşi registru, aceasta a spus că, în prezent, linia de demarcaţie a acestei aşa-numite “înşelătorii a memoriei” se trasează după o axă care conturează stima de sine, individuală şi colectivă.
“Stima de sine există întotdeauna, ea are însă grade. Întrebarea este dacă românul are un grad înalt de stimă de sine. Răspunsul este nu, pentru că ceea ce izbeşte la străini, în ceea ce ne priveşte, este faptul că ne denigrăm, nu unii pe alţii, ci noi pe noi. Ne auto-blamăm”, a spus Jela.
În context, ea a spus că premiul de la Cannes câştigat de filmul lui Mungiu sau cel câştigat de Costel Busuioc în Spania sunt două exemple care demonstrează faptul că românii sunt capabili să-şi recâştige respectul de sine.
Născută la 1 martie 1951, în Comuna Vadu, judeţul Constanţa, Doina Jela a absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, secţia Română-Franceză (1970-1974).
Membră a Uniunii Scriitorilor, în prezent editor la editura “Curtea Veche”, a coordonat colecţii precum “Memorii, Jurnale, Convorbiri”, “Procesul Comunismului” etc., publicând mai multe volume, între care “Cazul Nichita Dumitru”, încercare de reconstituire a unui proces comunist, “Telejurnalul de Noapte” sau “Drumul Damascului”.
Sursa:ROMPRES
Spune-ti parerea