Stiri

Biserica Sfânta Vineri, demolată în 19 iunie 1987, se va ridica din nou.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, a sfinţit duminică, împreună cu un sobor de preoţi, în prezenţa a aproape 1000 de credincioşi, piatra de temelie a noului locaş de cult, care se va ridica aproape de locul unde a existat în perioada comunistă Biserica Sfânta Vineri.
Hramul Bisericii va rămâne cel al Sfintei Cuvioase Parascheva şi al Sfântului Grigorie Palama, episcop al Tesalonicului, a cărui zi este marcată în calendarul creştin ortodox pe 23 martie.
“Astăzi asistăm la învierea Bisericii Sfânta Vineri, chinuită şi omorâtă într-o zi de vineri, 19 iunie 1987, din ordinul dictatorilor Nicolae şi Elena Ceauşescu. Biserica Sfânta Vineri, un simbol al Capitalei, învie astăzi, în cea de-a doua duminică din Postul Mare al Sfintelor Paşti”, a subliniat PF Daniel.
În opinia Patriarhului Daniel , reconstrucţia bisericii demolate de comunişti are trei mari semnificaţii, reprezentând un act de dreptate şi de reparaţie morală, de continuitate a identităţii spirituale a poporului român şi “replantare a pomului credinţei”, precum şi de solidaritate frăţească între creştinii ortodocşi.
“Demolarea Bisericii Sfânta Vineri a fost nejustificată şi, în ciuda mai multor încercări de salvare a acesteia, a fost omorâtă. În cel mai rău caz, Biserica Sfânta Vineri ar fi putut fi translatată, dar nu demolată. Nu întâmplător, dictatorii Nicolae şi Elena Ceauşescu au căzut şi ei de la putere în 22 decembrie 1989, într-o zi de vineri”, a remarcat Patriarhul BOR.
Patriarhul Daniel a ţinut să evidenţieze contribuţia în toţi aceşti ani a celui care va deveni preot paroh al noului lăcaş, părintele Gelu Bogdan, cel care a fost şi parohul Bisericii Sfânta Vineri. PF Daniel a anunţat că, imediat după demararea lucrărilor, peste câteva zile, Patriarhia va oferi Bisericii Sfânta Vineri un veşmânt al Sfintei Parascheva, ale cărei moaşte se află la Mitropolia din Iaşi.
Părintele paroh Gelu Bogdan a rememorat momentele demolării Bisericii Sfânta Vineri cu lacrimi în ochi.
“Suntem încărcaţi de emoţie. Retrăim momentul de groază de acum 20 de ani şi încercăm să redăm creştinilor acest locaş. Dumnezeu a coborât acum şi ne-a dat mâna să refacem împreună Biserica Sfânta Vineri, pe locul unde Matei Basarab a fost cel dintâi ctitor. Sperăm că lacrimile de durere vărsate acum 20 de ani se vor preface în lacrimi de fericire”, a spus părintele Gelu Bogdan.
Părintele Bogdan a subliniat că niciodată nu şi-a pierdut speranţa că în locul lăcaşului demolat va apărea unul nou.
“Niciodată nu mi-a pierdut speranţa, indiferent că mi se închidea o uşă sau de deschidea o alta. Am avut convingerea că Sfânta Cuvioasa Parascheva va fi cea care va învinge, nu eu, preotul Bogdan. Astăzi asistăm la un nou început, o întărire spirituală pentru toţi creştinii din zona Bisericii Sfinta Vineri Hereasca şi pentru toţi cei care, în 1987, plângeau şi aprindeau lumânări pe locul bisericii demolate. A fost atunci un covor de lumânări care ardeau neîntrerupt”, a declarat pentru ROMPRES părintele Gelu Bogdan.
Preotul Gelu Bogdan a dorit să le mulţumească pentru contribuţia de excepţie academicienilor Constantin Bălăceanu Stolnici, Răzvan Theodorescu, Gheorghe Vlăduţescu şi Dan Berindei pentru reconstrucţia locaşului şi suţinerea morală şi spirituală.
La rândul său, acad. Răzvan Theodorescu a declarat pentru ROMPRES că reconstrucţia bisericii demolate în perioada comunistă reprezintă o revanşă istorică. “Nu este un termen prea creştinesc, dar este potrivit pentru evenimentul de astăzi – o luptă de 20 de ani”, a subliniat Theodorescu.
În momentul sfinţirii crucii care marchează locul unde va fi reconstruită Biserica Sfânta Vineri, zeci de oameni, majoritatea martori ai tragediei din 1997, au izbucnit în lacrimi.
“Mă bucur că astăzi asist la refacerea Bucureştiului, am stat atunci toată noaptea pe locul ruinelor”, a povestit o martoră la demolarea Bisericii Sfintei Vineri. Mulţi dintre credincioşi l-au înconjurat după slujbă pe părintele Gelu Bogdan, alături de care şi-au reamintit emoţionaţi “noaptea de groază” care a lăsat Bucureştiul fără unul dintre simbolurile principale ale credinţei creştin-ortodoxe.
Biserica Sfânta Vineri din Capitală va fi reconstruită în vecinătatea fostului locaş, demolat în 1987. De construcţia noului locaş de cult se va ocupa părintele Gelu Bogdan, parohul fostei Biserici Sf. Vineri, care, pe 12 februarie 1978, fusese hirotonit preot de Patriarhul Iustin. Atunci, el a primit misiunea de a reconstrui biserica, avariată după cutremurul din 4 martie 1977.
Potrivit părintelui paroh, citat de Radio Trinitas, Biserica Sfânta Vineri va fi reconstruită la aceleaşi dimensiuni, în acelaţi stil, inclusiv clopotniţa care fusese dărâmată înainte de 1977.
“Cu ajutorul bunului Dumnezeu, a înţelegerii Primăriei Generale şi a primarului sectorului 3, am reuşit ca, în sfârşit, să obţinem terenul şi să începem reconstrucţia ei. Pentru noua biserică vom face apel la credincioşii noştri de pretutindeni”, a spus preotul Gelu Bogdan.
Biserica Sfânta Vineri, simbolul Bucureştiului, a fost una dintre cele mai frumoase biserici ale Capitalei.
Primul schit al acesteia a fost construit spre sfârşitul secolului al XIII-lea.
Mai târziu, în vremea domnitorului Matei Basarab, Nicolae vel Aga a reconstruit biserica pe aceeaşi temelie, astfel încât tradiţia a început a numi noua biserică ”Aganita”, până în anul 1649, când Elena Doamna ( soţia domnitorului Matei Basarab) şi fratele ei, Udrişte Năsturel-Herescu, au preluat obligaţia sprijinirii materiale a bisericii, iar credincioşii au început să o numească Biserica Sfânta Vineri-Hereasca.
Pe 14 iunie 1987, părintele Gelu Bogdan a săvârşit ultima Liturghie în Biserica Sf. Vineri. A doua zi, luni, pe 15 iunie, la ora 4 dimineaţă, biserica era înconjurată cu panouri înalte de peste doi metri. La ora 7,00, parohul a fost anunţat de oamenii primăriei că biserica nu va fi mutată, iar casa parohială demolată. Era vorba de un aşezământ cu 25 de apartamente, cu muzeu şi bibliotecă, construită în 1887. Cu ajutorul studenţilor teologi şi al seminariştilor, părintele salvează tot ce se putea salva din casa parohială, începând cu grandioasa bibliotecă.
”Pe 16 iunie 1987, întreaga casă parohială era distrusă. Pe 17, am fost informat că există trei soluţii pentru biserică: mutarea pe banii statului, mutarea pe banii bisericii sau demolarea. Încă mai credeam că pot salva biserica. La 13,30 am fost anunţat însă că se va dărâma. Am fost în audienţă la Ilie Ceauşescu, la Tamara Dobrin ( vicepreşedinte al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialste-n.red.). Mi se răspundea: ‘Nu se poate face nimic, e dispoziţia tovarăşei’ ( Elena Ceauşescu-n. red.)… Zeci de oameni de cultură au protestat în zadar. Cordoane de miliţieni şi securişti au înconjurat biserica. Obiectele de cult au ajuns la Cernica, iar cele cu valoare istorică au ajuns, prin bunăvoinţa şi ajutorul lui Panait I. Panait, la Muzeul Hereştilor”, povesteşte preotul Gelu Bogdan.
Demolarea a început la orele 18,00. Pentru prima oară în România, oamenii au strigat: ‘Jos comunismul! Jos Ceauşescu!’. S-au operat arestări, lumea nu ceda. Muncitorii au refuzat să dărâme biserica şi au fost aduşi puşcăriaşi, cărora li s-a promis reducerea pedepsei. La 20,30, puşcăriaşul care s-a agăţat de turlă a căzut şi am aflat că, după câteva săptămâni, a murit în spital. În genunchi, lumea plângea în hohote, se auzeau blesteme, iar securiştii arestau… În scurt timp, din vestita biserică nu mai rămăsese nimic. Doar un covor de lumânări se aşternuse pe locul străvechii ctitorii, lumânări care plângeau tragedia neamului românesc”, povesteşte parohul, care acum va veghea la construirea noii biserici.

Sursa:ROMPRES