Stiri

Câţiva români stabiliţi în Spania, la Barcelona, au ales să-şi câştige existenţa în zona turistică aglomerată, din postura de “statui” sau mimi. Cele două concepte sunt însă oarecum nepotrivite prestaţiei celor câţiva cetăţeni de origine română, ei preferând mai degrabă să zâmbească permanent copiilor sau turiştilor, decât să aştepte nemişcaţi bunăvoinţa financiară a privitorilor. Întrucât la oraşul catalan sezonul turistic se întinde pe tot par- cursul anului, românii-statui “muncesc” încontinuu.

Pe strada La Rambla, poate cel mai cunoscut loc de promenadă din Barcelona, sunt două feluri de mimi: cei pregătiţi special pentru această activitate, cu costume elaborate, în valoare de sute de euro, şi cei care apelează la improvizaţii vestimentare extrem de ieftine şi a căror prestaţie “actoricească” este îndoielnică. Din cea din urmă categorie fac parte mai ales cetăţeni români.
“Predator”, “Edward Mâini-de-foarfece ”, “Cristofor Columb”, “Cervantes”, balauri şi zâne sunt ipostaze considerate de lux, cu costumaţii ca la carte, ţel de neatins pentru românii de pe La Rambla. Ai noştri sunt “Moartea” care, cu o mantie neagră ponosită, vopsea pentru piele şi, dacă nu coasă, măcar cu o sabie chinezească din plastic, se fotografiază de zor cu turiştii sideraţi, “Peter Pan”, scund, oacheş şi burtos, îmbrăcat într-un verde murdar, cu urechi din plastic, sau “Capul pe tipsie”, imagine sângeroasă creată cu ajutorul unei cutii, căreia i se adaugă o pălărie, o pereche de ochelari ultra-ieftini, un manechin de vitrină, un pic de vopsea argintie şi, fireşte, prezenţa umană. De departe, cel mai “dotat” român- statuie de pe La Rambla este “Don Quijote”, a cărui recuzită are tot ce trebuie: platoşă, coif, lance, barbişon.

Pe larg: Libertatea