Stiri

“Istoria, limba şi literatura română nu pot fi marginale în formarea unui tânăr”, ci “repere ale identităţii naţionale, de rezistenţă spirituală împotriva unor interese care nu servesc naţiunii, în contextul aderării ca români la Uniunea Europeană”, a afirmat, miercuri, istoricul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, în deschiderea lucrărilor unei dezbateri găzduite de aula Academiei. “Este vorba de formarea ca români, ca oameni şi cetăţeni ai acestei ţări, ca europeni, dar ţinând cont că fiecare trebuie să pornească din ţara lui. Ori ţara noastră este România”, a spus vicepreşedintele Academiei. El a adăugat că “peste 100 – 200 de ani vom fi cu toţii nişte europeni de o origine sau alta, dar deocamdată avem o identitate”. “Sigur asistăm la o revoluţie ştiinţifică şi tehnică fără precedent, dar totul are şi nişte limite. Dacă acest proces se va desfăşura trecând peste un trecut, peste o limbă, peste o identitate vom avea probleme”, a punctat Dan Berindei.

Fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, a arătat şi el că “trebuie să rămânem vigilenţi cu anumite probleme, să ne preocupe ce se întâmplă cu limba noastră după euforia aderării al UE”. “Nu este o problemă falsă, cum cred şi afirmă unii colegi. Se înşală!”, a spus Eugen Simion, care a dat exemplul a două cărţi apărute recent în Franţa. Reputatul critic a spus că una se ocupă de evoluţia naţiunii în contemporaneitate, iar cealaltă de “dispariţia culturilor naţionale”. “Mari nume ale academiei şi culturii fraceze îşi pun această problemă. De ce nu ne-am pune-o şi noi, care nu avem statutul Franţei şi situarea acesteia”, s-a întrebat retoric Simion.

“Ei au puterea şi şi-o manifestă cum vor ei. Apoi vin alţii, pe aceleaşi criterii politice. Ar trebui ca noi societatea civilă, intelectualitatea să-i convingem că umanioarele au un rol esenţial în formarea tinerilor ca oameni”, a spus profesorul Simion. Potrivit acestuia, “din păcate, în ultimii ani s-a constatat o degradare a situaţiei limbii şi literaturii în cazul unor manuale, programe sau examene, iar Ministerul Educaţiei nu s-a sesizat la semnalările specialiştilor”, dezbaterea de la Academie fiind organizată ca urmare a unor “situaţii nefireşti semnalate la actuala sesiune de Bacalaureat, semnalate de colegi, de foşti studenţi, sau de presă”. Eugen Simion a semnalat astfel “disproporţiile aberante” legate de numărul redus de subiecte referitoare la limba şi literatura română şi mulţimea celor din alte domenii precum acela al comunicării.

“Este aberant că lângă Eminescu să dai nu texte de Iorga, ci de un oareşicare. Eu nu cred că absolventul îşi dovedeşte mai bine capacitatea de comunicare dacă nu are un text de Camil Petrescu, ci de un gazetar de la Gândul”, a spus Eugen Simion. Profesorul a atras atenţia că “lipsesc din programa de bacalaureat Călinescu, Iorga, Perpessicius, Puşcariu, Arghezi, Caragiale, Ion Barbu, Preda, Soresu, care scriu şi ei texte nonficţionale, în schimb, analizăm texte de Luminiţa Marcu, Ioana Pârvulescu, Claudia Buruiană, Cassian Maria Spiridon, Dorel Dorian, Petru Ţurlea, Raportul Tismăneanu, Pactul Naţional Pentru Educaţie, sau Ordonanţele nu ştiu cum”.

În opinia lui Simion, care a atenţionat asupra “periculoasei confuzii de valori din păsăreasca Coanei Joiţica de astăzi, cu nimic mai bună decât vechea limbă de lemn”. “Nu se poate face educaţie cu texte proaste, care nu stimulează inteligenţa şi creativitatea”, a spus Simion. “Nu, Europa nu vrea o confuzie de acest fel. Trebuie să se ştie ce vrea această naţiune, care sunt valorile ei spirituale, ce s-a petrecut cu cultura română prin contribuţiile reprezentanţilor Şcolii ardelene. Nu contează ce zice Europa de noi ci ce zic copii noştri despre noi. Francezii, de pildă nu ar scoate niciodată un text de Montaigne, înlocuindu-l cu acela al vreunui obscur gazetar de la vreo foaie pariziană”, a adăugat academicianul.

Eugen Simion a criticat, în context, ceea ce a numit “incompetenţa” reprezentanţilor Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, anunţând că la următoarea Adunare Generală a Academiei Române va cere ca apreciatul for de cultură şi ştiinţă “să aşeze printre imperativele sale protejarea istoriei, limbii şi literaturii române”. “Suntem cu toţii responsabili de ceea ce se întâmplă cu limba noastră. Atragem atenţia Parlamentului, oamenilor politici că nu trebuie să neglijeze umanioarele, pentru că ele formează omul ca om. O ţară fără cultură devine o junglă, aşa cum spunea Camus”, a afirmat Eugen Simion.

Făcând apel la istorie, acad. Al. Zub, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, a atras atenţia “acelora care se simt motivaţi să condamne patriotismul” să nu uite că “patria rămâne, în continuare, edificiul unic al formării unei generaţii, a unui popor”. Reputatul istoric a reamintit celor prezenţi, “distorsiunile din procesul formării în şcoală din timpul comunismului, prin impunerea discursului unic, stalinist, printr-un manualul unic de istorie naţionale”. Răsplătit la finalul intervenţiei sale cu aplauze îndelungi şi ovaţii, profesorul clujean Ioan Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române, a fost de părere că “programele şi manualele şcolare au devenit eseu, o imagine a confuziei în care ne găsim astăzi”.

“Oamenii se pot compromite, dar nu o disciplină, precum istoria, cum greşit afirmă colegii noştri astăzi”, a spus Pop, care a criticat “arbitrariul din studiul orizontal şi nu vertical al istoriei, erorile fundamentale din manualele şcolare de istorie, precum absenţa voievozilor pe motiv că Ceauşescu s-a situat în fruntea lor, sau judecarea unei personalităţi istorice din secolul al XVI-lea pe motiv că n-a apărat drepturile omului, lipsa de succesiune a evenimentelor istorice sau a perioadelor culturale”. “În secolul naţiunilor se ignoră a se vorbi de naţiunea română, de formarea poporului român, de provinciile istorice româneşti, Bucovina este arătată a se afla în Banat şi alte asemenea aberaţii, care nu se regăsesc în cazul manualelor din Italia sau Germania”, a spus profesorul Ioan Aurel Pop, subliniind că “Europa ne judecă doar după valorile şi tradiţiile cu care dorim să ne integrăm”.

“Unui minister al învăţământului nu-i este îngăduit să uite monumentele literaturii române vechi, precum Coresi, dar şi intensificarea studiului limbii latine şi introducerea în şcoală a unei discipline precum civuilizaţia greco-latină”, a spus prof. Grigore Brâncuş, membru corespondent al Academiei Române. Profesorul Andrei Grigor de la Universitatea “Dunărea de jos” din Galaţi, prezent la dezbatere, a criticat “ideea de corectitudine politică, partizanatele politice manifestate prin excesiva ideologizare a manualelor şcolare şi prin faptul că literatura este folosită ca instrument de propagandă, educaţia făcându-se prost şi nespecific”. “Riscăm să repetăm greşeli pe care le făceam odinioară când era de ajuns să treci un examen menţionând că în opera respectivă era vorba de viaţa grea a muncitorilor şi a ţăranilor în timpul regimului burghezo-moşieresc, spunând azi că este vorba de asuprirea intelectualului în regimul comunist”, a spus Andrei Grigor.

“Nicăieri tinerii de azi nu găsesc în manuale referiri la Basarabia, la ideea de unitatea naţională, la identitatea românilor”, a spus prof. Dimitrie Irimia de la Universitatea “Al. I. Cuza” – Iaşi. La rândul său, prof. Petre Roman, de la Universitatea Politehnica Bucureşti, vorbind “dintr-o perspectivă românească şi europeană”, a criticat ceea ce a numit “caracterul dur ideologic al textierilor verzi de la Bacalaureatul de azi, care au operat, de fapt, o ruptură dură de spiritul academic prin atingerea adusă sentimentului demnităţii naţionale, manifestat prin cultură, prin limbă şi literatură”. În opinia lui Roman “acest fapt este fără precedent în ţările Uniunii Europene, în actualele manuale asistând la o epurare politică care seamănă ca două picături de apă cu intoleranţa comunistă, putând vorbi de o psihopatologie-lingvistică”.

“Răul pleacă din politică unde, vă asigur, în proporţii de masă, s-a ajuns ca oameni care capătă răspunderi importante să zică ‘Hai s-o încercăm şi pe asta!’, care conduc la riscuri extrem de azi”, a spus Petre Roman, întrebându-se retoric “ce fel de români vor fi tinerii de azi formaţi în spiritul neoanticomunist”. Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, a declarat că actualele probleme analizate la dezbaterea cu tema “Istoria, limba şi literatura română în şcoală”, organizată de Secţia de filologie şi literatura a Academiei Române, sunt actuale şi în Basarabia şi în nordul Bucovinei, “încercări de aservire a moldovenismului primitiv”.

“Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova a anunţat că, în cazul în care se revine la manualele care vor specifica pe copertă limba moldovenească în loc de limba română, scriitorii îşi vor retrage textele din carte” a spus Mihai Cimpoi,care a avansat ideea de a realiza, în viitor, un manual unic de limba şi literatura română pentru România şi Republica Moldova. Academia Română a semnalat în ultima vreme, în repetate rânduri, prin vocea preşedintelui său, acad. Ionel Haiduc, şi a fostului preşedinte, acad. Eugen Simion, calificând drept “absolut regretabilă” şi “aberantă”, scoaterea dintre subiectele de la proba orală la Limba şi literatura Română de anul acesta de la Bacalaureat a marilor nume ale literaturii noastre.

ROMPRES