Stiri

Deputatul în Camera Comunelor Elliot Morley, reprezentant special al premierului britanic pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, a prezentat marţi parlamentarilor români modelul britanic de reducere a emisiilor de CO2 în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare a Senatului.
“Marea Britanie şi-a asumat o strategie clară de luptă împotriva schimbărilor climatice, cu ţinte periodice bine definite, tocmai pentru că dorim să demonstrăm lumii întregi prin propriul nostru exemplu că societatea actuală, bazată pe consumul de combustibili fosili, se poate reforma chiar dacă aceasta impune unele costuri”, a afirmat Elliot Morley, însoţit la dezbatere de ambasadorul britanic în România, Robin Barnett.
Oficialii britanici au insistat în discursurile lor asupra dovezilor ştiinţifice că temperatura globală a crescut în mod evident în ultimul secol, cu efecte directe asupra gheţurilor de la poli, stratului de ozon şi o creştere de patru ori a fenomenelor meteorologice majore.
“Este o ameninţare reală, un fenomen cu costuri pe care le vor plăti mai ales tinerii de azi. Încălzirea planetei va duce la migraţii de populaţii, refugiaţi, ale căror consecinţe sociale, economice, politice vor fi foarte mari”, a menţionat Morley, care este preşedintele organizaţiilor Globe UK şi Globe International şi cel care prezidează reuniunile G8 şi G5 pe probleme de schimbări climatice.
El a arătat că Marea Britanie a adoptat o legislaţie în acest domeniu, impunând unele standarde de reducere a emisiilor care se înscriu în strategia Uniunii Europene (reducere faţă de nivelul actual a emisiilor de până la 20% până în 2020 şi de 60-80% până în 2050), însă a inclus acest subiect şi în politica sa externă.
“Avem nevoie de o ţintă globală de stabilizare a emisiilor de CO2, obiectiv ce nu poate fi atins decât prin crearea unei pieţe globale privind certificatele de emisii”, a spus deputatul britanic, adăugând că Marea Britanie susţine transferul de tehnologii prietenoase pentru mediu sau protejarea marilor păduri ecuatoriale, inclusiv prin granturi de finanţare pentru ţările mai puţin dezvoltate.
Parlamentarul britanic a arătat că obiectivele globale în acest sens nu pot fi atinse fără un acord global al ţărilor din grupurile G8 şi G5, cărora le revin 75% din nivelul actual de emisii, existând speranţe că protocolul de la Kyoto va deveni o prioritate şi pentru SUA după alegerile din toamna acestui an, precum şi pentru alte ţări cum ar fi China, India sau Brazilia.
În discursul său, el a insistat şi asupra efectelor benefice ale eforturilor de reducere a emisiilor de CO2, menţionând că dezvoltarea tehnologiilor pentru energia regenerabilă crează o creştere economică, iar aplicarea acestora în economie duce la o reducere a dependenţei de importul de combustibili fosili.
“Costurile dezvoltării şi implementării acestor tehnologii nu sunt enorme, cum se afirmă în ţările în curs de dezvoltare. În Marea Britanie este vorba de 1% din PIB eşalonat pentru următorii 50 de ani. Este un cost acceptabil, însă trebuie conştientizat că el trebuie asumat acum, nu ulterior, când poate va fi prea târziu”, a arătat Morley.
Întrebat de Silviu Stoica, secretar de stat în Ministerul Mediului, despre politica fiscală aplicată de autorităţile de la Londra pentru a susţine acest efort, oficialul britanic a menţionat că ţara sa combină măsurile fiscale aplicate întreprinderilor industriale cu emisii de CO2 cu stimulente financiare pentru retehnologizare, granturi pentru înfiinţarea de industrii energetice regenerabile, ajutoare financiare chiar nerambursabile pentru izolarea termică a clădirilor.
“Există şi măsuri nepopulare privitoare la creşterea utilizării autovehiculelor ecologice, dar, dacă acestea sunt explicate publicului larg, ele sunt acceptate”, a spus Morley.
Totodată, deputatul Petru Lificiu, membru în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, a întrebat despre măsurile de popularizare a acestui obiectiv de către autorităţile britanice.
Morley a arătat că trebuie implicate societatea civilă şi autorităţile locale pentru determinarea unei conştientizări a eforturilor care pot fi întreprinse la nivel personal, prin reciclare sau economie la consumul energetic.
“Măsurile individuale, deşi au mică anvergură, pot crea rezultate comune foarte mari, dacă sunt respectate de cât mai mulţi indivizi”, a arătat el.
În ceea ce priveşte măsurile pe care le poate întreprinde România în acest sens, deputatul Aurel Vlădoiu a subliniat că un rol determinant trebuie să îl aibă clasa politică din România.
“Trebuie plecat în primul rând de la conştientizarea pericolului, nu e suficientă amplasarea la temperaturi de peste 38 grade Celsius a unor corturi din care să împărţim apă celor cu probleme”, a spus Vlădoiu.
La rândul său, Petru Lificiu a menţionat că România are trei milioane de hectare de teren degradat, 12% din suprafaţa ţării, care poate fi folosit numai pentru împădurire.
“România are nevoie de un program mare de împăduriri, cu toate dificultăţile pe care le reclamă autorităţile locale în acest sens, că nu pot fi făcute asemenea cheltuieli”, a spus Lificiu.
Ambasadorul Robin Barnett a menţionat că are discuţii cu miniştrii Mediului şi Educaţiei din România pentru includerea în programa şcolară a educaţiei privind schimbările climatice.
La dezbaterea organizată la iniţiativa Ambasadei Marii Britanii au participat şi tinerii ambasadori împotriva schimbărilor climatice, care au fost desemnaţi şi premiaţi marţi dimineaţă de ambasadorul Robin Barnett în urma organizării unui concurs naţional în acest sens.

Sursa:ROMPRES