Stiri

După luni de confruntări politice care au întârziat ajutorul extern pentru România, alegerile prezidenţiale desfăşurate duminică arată că un consens larg asupra reformelor vitale din economie şi justiţie ar putea fi încă greu de atins, notează miercuri un comentariu al agenţiei Reuters.

Indiferent cine va câştiga alegerile, intrate în turul al doilea după o primă rundă indecisă, diferenţele înrădăcinate dintre grupările politice de centru şi de stânga ameninţă perspectivele unei schimbări reale, apreciază comentatorii.

Pe termen scurt, aceasta ar putea însemna dificultăţi în depăşirea recesiunii profunde, din cauza potenţialelor amânări prelungite pentru împrumutul de 20 miliarde de euro de la FMI şi Comisia Europeană.

Impasul ar putea totodată să ţină în loc modernizarea economiei şi a tinerei democraţii româneşti, condamnând-o să rămână încă un număr de ani una dintre regiunile din Uniunea Europeană cele mai sărace şi mai corupte.

Deja corupţia larg răspândită distorsionează impactul reformelor economiei de piaţă, la două decenii de la căderea comunismului, şi alimentează neîncrederea în elitele politice, ceea ce duce la o participare scăzută la vot. La rândul ei, aceasta împiedică o dezbatere politică adecvată.

‘România va merge în cerc mai degrabă decât drept înainte pe termen mediu’, a afirmat un diplomat european acreditat la Bucureşti.

În opinia comentatorilor, corupţia şi un trecut de confruntări sunt cauzele principale ale impasului politic. Profesorul britanic Tom Gallagher, de la Universitatea Bradford, expert în problemelor Balcanilor, spune că de vină sunt grupuri puternice de interese, care folosesc controlul asupra media pentru ‘a inflama discursul politic şi a urmări figuri politice care le pun în pericol interesul de păstra averile şi puterea în câteva mâini’.

În cel mai probabil scenariu, liderul social-democrat Mircea Geoană va câştiga scrutinul strâns din decembrie. Aceasta va duce probabil la stabilitate guvernamentală pe termen scurt, o schimbare binevenită după mandatul tumultuos al preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu.

Geoană are deja pregătit un plan de guvern de coaliţie, cu sprijinul unui partid de centru, Partidul Naţional Liberal, şi al etnicilor maghiari din UDMR.

Această alianţă ar beneficia de susţinerea a aproximativ două treimi din Parlament, mai mult decât suficient pentru a face să treacă bugetul pentru 2010 şi a adopta o reformă a responsabilităţii fiscale, ambele elemente cruciale ale pachetului de ajutor al FMI.

Dar stabilitatea oferită de Geoană, un fost diplomat apreciat pentru abilităţile şi flexibilitatea sa în negocieri, ar putea veni cu preţul permisivităţii faţă de corupţie şi ar putea fi deteriorată de diferenţele cu PNL în privinţa impozitelor şi a concedierilor din sectorul public. Spre deosebire de PSD-ul lui Geoană, liberalii vor reducerea taxelor pentru anul viitor, o măsură căreia este probabil ca FMI să i se opună.

Pe de altă parte, PSD spune că vrea să micşoreze cheltuielile fără a opera concedieri printre bugetari, o parte cheie a electoratului său. Aceasta va face mai dificilă îndeplinirea cerinţelor FMI.

Majoritatea economiştilor sunt de părere că această alianţă de centru-stânga va face probabil tot ce poate pentru a îndeplini termenii acordului, însă depăşirea diferenţelor ar putea lua timp. ‘În cele din urmă, vor putea să urmeze planul FMI, dar va dura mai mult până vor oferi ceea ce este necesar pentru eliberarea următoarei tranşe FMI’, consideră Raffaella Tenconi, analist al băncii de investiţii Wood&Co din Praga. ‘Vorbim despre o coaliţie între două partide care sunt diferite şi foarte curând vor începe să se ciocnească’, susţine acelaşi analist.

Ambele partide au un trecut de ţinere pe loc a reformelor în justiţie, iar PSD, mai ales, de protejare a fraudelor în perioadele când s-a aflat la guvernare, o mare parte a anilor 1990 şi după 2000. Împreună cu PNL, i-a atacat pe procurorii anticorupţie şi i-a împiedicat să ancheteze oficiali de vârf.

De cealaltă parte, Traian Băsescu pare tot mai izolat pe scena politică, din cauza stilului său inflexibil. El are o istorie de sprijinire a reformelor democratice, dar este probabil că va lupta din greu pentru a găsi sprijin pentru un cabinet dacă va câştiga alegerile. Singura sa şansă ar putea fi să adune politicieni de la grupările rivale pentru a susţine un guvern format de Partidul Democrat-Liberal. Acest sprijin ar putea susţine legile urgente cerute de FMI, dar eşua în privinţa temelor mai largi ale justiţiei.

‘În cele din urmă, ar putea reuşi să coaguleze o majoritate fragilă /…/ şi un guvern în jurul partidului său’, a estimat comentatorul politic Bogdan Teodorescu.

Sursa: Agerpres