Stiri

Mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, preşedinte al
Fundaţiei Gojdu, a declarat joi, pentru ROMPRES, că este încrezător în recuperarea patrimoniului
fundaţiei şi că speră ca Ordonanţa Gojdu să fie respinsă şi în plenul Senatului, după ce a fost respinsă,
săptămâna trecută, de Comisia juridică a Camerei legislative superioare.
‘Cu Gojdu s-a făcut un pas înainte şi sunt foarte bucuros. Comisia juridică împreună cu toate
celelalte comisii ale Senatului au respins ordonanţa privind desfiinţarea Fundaţiei Gojdu sau
renunţarea totală la moştenirea Gojdu’ – a spus mitropolitul Ardealului.
Streza apreciază că votul din Comisia juridică a Senatului ‘nu este o victorie deplină’. Dacă
ordonanţa va fi respinsă în plen, mitropolitul Ardealului, preşedinte al Fundaţiei Gojdu, cu sediul al
Sibiu, intenţionează să ceară sprijinul statului român pentru recuperarea moştenirii Gojdu.
‘Dacă Ordonanţa Gojdu este respinsă la vot în Senat, va însemna că acum, tot cu ajutorul
statului român, să încercăm demersuri, pentru că suntem în UE şi să cerem statului maghiar să
reevalueze valoarea moştenirii, pentru că nu au fost numai case. Nouă nu ne trebuie case în mijlocul
Budapestei. Casele au fost vândute, banii din cont au rămas tot acolo’ – a explicat mitropolitul.
ÎPS Laurenţiu Streza estimează că în România ar trebui să vină foarte mulţi bani din
moştenirea Gojdu, atât de mulţi încât să se poată plăti burse pentru încă o jumătate de secol.
‘Vreau să vă spun că atât a fost de genial acest Mecena, încât şi-a calculat ca să rămână
patrimoniul acelaşi, ca să funcţioneze continuu cu nu ştiu câte burse în fiecare an, până în anul 1950.
Dacă nu se întrerupea, de atâţia ani funcţiona. Ceea ce înseamnă că există rezervă pentru încă 50 de
ani’ – a susţinut mitropolitul Ardealului.
În urmă cu o săptămână, Streza a făcut un apel către membrii Comisiei juridice a Senatului în
care cerea ’sprijin aleşilor noştri din Camera superioară a Parlamentului pentru soluţionarea corectă a
prevederilor testamentare privitoare la Fundaţia Gojdu, spre a ne împlini datoria în faţa lui Dumnezeu
şi a înaintaşilor noştri’.
‘Din punct de vedere legal şi moral, de moştenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român,
nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci proprietate privată. De aceea, nici noi,
Biserica din Transilvania, care recunoaştem tratatul bilateral cu vecinii noştri, nu avem dreptul să
renunţăm la un bun care nu este al nostru, ci aparţine credincioşilor noştri. Am fost surprinşi că în
Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare, privind înfiinţarea unei noi
fundaţii, care va dispune de întreaga moştenire a lui Emanuil Gojdu, din Ungaria şi România, s-a
exclus moştenitorul testamentar, prevăzut în articolul 7 din Testament, adică acea parte ‘a naţiunii
române din Ungaria şi Transilvania care ţine de legea răsăriteană ortodoxă” – se arăta în apelul
mitropolitului.
La solicitarea Biroului Permanent al Senatului, Comisia juridică a finalizat de urgenţă,
săptămâna trecută, şi raportul suplimentar privind legea de respingere a Ordonanţei Gojdu, din 2005,
referitoare la situaţia bunurilor lăsate moştenire de Emanuil Gojdu şi înfiinţarea unei fundaţii publice
româno-ungare, confirmând poziţia Camerei Deputaţilor.
Fundaţia Gojdu este recunoscută de Biserica Ortodoxă Română ca “singura moştenitoare
legală” a bunurilor patrimoniale care au aparţinut avocatului Emanuil Gojdu.
Emanuil Gojdu, personalitate a intelectualităţii române transilvănene din secolul al XIX-lea, sa
născut la Oradea, la 9 februarie 1802, într-o familie de origine macedo-română. Şi-a încheiat studiile
de drept la Budapesta, devenind, în scurt timp, unul dintre cei mai străluciţi avocaţi din Imperiul
Austro-Ungar. Prin testamentul întocmit la 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu a stabilit ca o mare parte
a averii sale să fie administrată de o fundaţie care să-i poarte numele.
Din anul 1996 a început să funcţioneze, la Sibiu, Fundaţia Gojdu, declarată continuatoarea
celei din perioada interbelică şi proprietarul de drept al bunurilor Fundaţiei Gojdu.
Manifestările culturale organizate de Fundaţia Gojdu, menite să reînvie spiritul lui Emanuil
Gojdu, au beneficiat de sprijinul Guvernului şi al cercurilor academice din România. Prin Hotărârea
Guvernului nr. 1471/11 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 171/19 decembrie 2003,
Fundaţia Gojdu a fost declarată de utilitate publică.

Sursa:ROMPRES