Stiri

De la 1 iulie 2008, România a devenit a doua ţară, după Belgia, care introduce pictogramele pe produsele din tutun.
Reglementarea intră în vigoare marţi şi are o perioadă de tranziţie de 12 luni, perioadă în care vor fi comercializate, alături de pachetele de ţigări cu pictograme, şi pachetele fără avertismente vizuale, produse până la această dată.
Decizia de introducere a pictogramelor a fost luată în 2004, iar în aprilie 2007 au fost stabilite atât imaginile ce vor fi folosite pe pachetele de ţigări, cât şi data de la care intră în vigoare reglementarea.
Începând cu 1 iulie, o selecţie de 14 avertismente vizuale se va găsi în mod obligatoriu pe pachetele de ţigări. Aceste imagini trebuie să acopere 40% din faţa principală a pachetului de ţigări.
Legislaţia română stipulează că aceste avertismente vizuale trebuie alternate în mod regulat, astfel încât toate cele 14 imagini agreate să fie utilizate.
Avertismentele vizuale pe produsele din tutun au fost introduse, până în prezent, în Australia, Brazilia, Canada, India, Singapore, Thailanda, Uruguay, Venezuela, Noua Zeelandă. Canada a fost prima ţară din lume care a introdus pictogramele pe produsele din tutun.
Necesitatea informării fumătorilor prin introducerea de imagini-avertisment pe produsele din tutun a fost justificată prin faptul că pictogramele atrag atenţia, au caracter informativ adecvat, oferă o motivaţie în plus pentru fumătorii care doresc să renunţe la fumat, sunt mai puţin atractive pentru tineri, contribuie la campania care promovează interzicerea fumatului, oferă informaţii utile despre cum se poate renunţa la fumat, contribuie în mod esenţial la politica de control a tutunului, utilizarea lor este legală potrivit directivelor Uniunii Europene, sunt uşor de realizat din punct de vedere tehnic şi implică nişte costuri scăzute pentru guverne.
Cele mai recente statistici din România relevă că fumatul omoară anual peste 33.000 de persoane, 70% dintre acestea având între 35 şi 69 de ani.
Potrivit aceloraşi statistici, unul din patru decese apărute în prima perioadă a vieţii la persoanele din România este provocat de boli asociate cu fumatul. Fumătorii care mor prematur ar mai fi putut trăi, în medie, 21 de ani, dacă ar fi renunţat la acest viciu.
Cele mai frecvente cauze de mortalitate la fumătorii din România sunt bolile cardiovasculare – 50%, cancerul – 40% şi afecţiuni ale aparatului respirator. În fiecare an apar peste 8.500 de cazuri noi de cancer pulmonar, aproximativ 85% dintre acestea având drept cauză fumatul.
Fumătorii din România reprezintă peste 30% din populaţia activă, 44% dintre bărbaţi şi 17,5% din femei, lucru care situează ţara noastră în primele 10 ţări din Europa în privinţa numărului de fumători.
O jumătate dintre români au început să fumeze înainte de 20 de ani şi alţi 33% au început să fumeze între 20 şi 25 de ani, relevă statisticile. În ultimii 15 ani, prevalenţa fumatului la bărbaţi a rămas constantă, în timp ce la femei s-a dublat, crescând alarmant în rândul adolescentelor şi al femeilor tinere.
Principalele riscuri asociate fumatului sunt accidentele cardiovasculare, principala cauză de mortalitate la nivel mondial, dar şi accidentele cerebrovasculare, a doua cauză de mortalitate în lume. Fumatul este, de asemenea, asociat cu cancerul de plămâni, de stomac, însă poate afecta orice organ al corpului uman.
Nefumătorii expuşi unui mediu în care se fumează, aşa numiţii fumători pasivi, au, de asemenea, un risc ridicat de a dezvolta boli asociate fumatului. Aproximativ 33.000 de fumători pasivi din SUA şi 20.000 din Uniunea Europeană mor în fiecare an din această cauză. La fumătorii pasivi, creşte cu 60% riscul de boli cardiovasculare, dar şi diferite modificări la nivelul sistemului circulator.
Părinţii care fumează îşi expun copiii unor riscuri numeroase. Peste 700 de milioane de copii din întreaga lume, adică aproximativ o jumătate din numărul total al acestora, sunt fumători pasivi, ceea ce duce la creşterea riscului de astm sau al altor afecţiuni.
Mamele care fumează în timpul sarcinii contribuie la creşterea riscului de apariţie a problemelor după naştere, a problemelor respiratorii, a sindromului morţii infantile, a dezvoltării mai lente a copilului.

Sursa: ROMPRES