O dezbatere cu tema “Istoria, limba şi literatura română în şcoală”, organizată de Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române, se va desfăşura, miercuri, în aula prestigiosului for de cultură şi ştiinţă. La eveniment şi-au anunţat participarea nume prestigioase din domeniu, precum acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, acad. Al. Zub, preşedintele Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie, prof. Ioan Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române, prof. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, prof. Grigore Brâncuş, membru corespondent al Academiei Române. Au fost invitaţi, de asemenea, deputatul Crin Antonescu, prof. Dimitrie Irimia – Universitatea “Al. I. Cuza” – Iaşi, Andrei Grigor – Universitatea “Dunărea de jos” – Galaţi, lectorul Răzvan Voncu – Universitatea Bucureşti, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române şi prof. Ovidiu Monceanu – Universitatea “Transilvania” Braşov.
“Considerăm că o dezbatere pe această temă este deosebit de utilă, deoarece istoria, limba şi literatura sunt noţiuni esenţiale pentru poporul român, pentru ceea ce înseamnă identitatea noastră”, a declarat pentru ROMPRES fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion. Potrivit profesorului Simion, “din păcate, în ultimii ani s-a constatat o degradare a situaţiei limbii şi literaturii în cazul unor manuale, programe sau examene, iar Ministerul Educaţiei nu s-a sesizat la semnalările specialiştilor”, dezbaterea de la Academie fiind organizată ca urmare a unor “situaţii nefireşti constatate la actuala sesiune de Bacalaureat”. Academia Română a semnalat aceste lucruri, prin preşedintele acad. Ionel Haiduc şi fostul preşedinte acad. Eugen Simion, calificând drept “absolut regretabilă” şi “aberantă” scoaterea dintre subiectele de la proba orală la Limba şi literatura Română de anul acesta de la Bacalaureat a marilor nume ale literaturii noastre. “Indiferent de ceea ce s-a introdus, mi se pare absolut regretabilă scoaterea marilor scriitori şi critici literari din programa de bacalaureat”, declara, pentru ROMPRES, acad. Ionel Haiduc.
Preşedintele Academiei Române şi-a exprimat însă speranţa că “se va putea reveni, deoarece, oricât am fi de moderni, nu putem şterge cu buretele literatura noastră clasică, pentru că ea ne-a format”. La rândul său, acad. Eugen Simion s-a declarat “revoltat” de decizia luată de ministerul de resort în ceea priveşte examenul de bacalaureat. “Eu ar trebui să fiu mulţumit. Sunt citat de patru ori, dar cum să admitem faptul că doar Grigore Ureche şi Alecsandri au mai rămas în programa de bacalaureat, iar în locul lui Călinescu, Vianu, Iorga, Perpessicius şi Streinu au fost introduşi nişte Buruiană, Luminiţa Marcu ori raportul Tismăneanu”, a spus acad. Eugen Simion.
Pe aceeaşi temă, colectivul catedrei de Limbă şi literatură română din Şcoala Centrală – Bucureşti aprecia că subiectele de la proba orală a examenului de bacalaureat din anul 2008 sunt alcătuite potrivit programei şcolare, dar sunt inegale din punct de vedere al gradului de dificultate. Potrivit sursei citate, profesorii nu sunt de acord ca dezbaterile privind subiectele să “demobilizeze” elevii şi părinţii înaintea examenului de Bacalaureat. Totodată, profesorii susţineau că nu este posibilă schimbarea structurii şi a conţinutului subiectelor pentru sesiunea examenului de Bacalaureat 2008 în acest moment.
Pe de altă parte, în cadrul unei dezbateri ce a avut loc la Camera Deputaţilor, secretarul de stat pentru învăţământul superior, Zvetlana Preoteasa, a spus că subiectele de la proba orală de anul acesta de la bacalaureat ce arată competenţele de comunicare ale elevilor şi care, în prezent, sunt contestate de unii profesori, au figurat şi la bacalaureatul din 2007.Ea a precizat că aceste subiecte privind competenţele de comunicare ale elevilor sunt prezente la examenul de bacalaureat încă din 2003. Zvetlana Preoteasa a spus că la elaborarea subiectelor de bacalaureat din 2008 au lucrat peste 952 de profesori din ţară.
La rândul său, Liliana Preoteasa, director în MECT, a spus că subiectele care privesc competenţele de comunicare pentru absolvenţii de liceu urmăresc, de fapt, să vadă dacă elevii au învăţat să vorbească. Potrivit acesteia, programa a fost schimbată în urmă cu mai bine de patru ani. Consilierul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, Mihail Stan, a spus că, prin introducerea acestor subiecte, şcoala introduce un concept nou din domeniul studiului de caz. “Raportul Tismăneanu”, care este subiect la proba orală de bacalaureat, este singurul text care pune problema interzicerii, la 1 mai 1948, a 4.500 de scriitori români şi a operelor lor literare, pe motive ideologice, a spus prof. Stan. “A ne întoarce către vechea programă înseamnă a deplasa din nou accentul, ceea ce nu se întâmplă în Europa”, a adăugat Mihail Stan.
Florina Rogalski, autor de manuale şi profesor la Şcoala Centrală, unul dintre contestatarii subiectelor de Limba şi literatura română de la bacalaureatul din acest an, a acuzat faptul că problele de la oral nu au beneficiat de o dezbatere publică, cum s-a întâmplat cu cele de la proba scrisă. Totodată, ea a acuzat şi faptul că, în mod “intenţionat”, subiectele au fost postate prea târziu pe Internet. Florina Rogalski a cerut eliminarea a 26 de subiecte de la proba orală, întrucât, spune ea, “nu sunt potrivite pentru acest examen”. “S-a deturnat obiectul examenului de Bacalaureat din Limba şi literatura Română, într-un examen de comunicare şi legislaţie europeană”, a opinat prof. Rogalski. La rândul său, Ecaterina Andronescu, membru al Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor, a apreciat că unele dintre subiectele de la proba orală “nu au ce căuta la acest examen”. În opinia sa, MECT ar fi trebuit să discute cu toţi profesorii atunci când a realizat subiectele.
Deputatul PNL Mircea Puşcă, prezent la dezbatere, a spus că nu este oportună schimbarea celor 26 de subiecte cerută de profesoara Florina Rogalski. Potrivit acestuia, întregul scandal creat în jurul examenului probei de Limbă şi literatura română a bacalaureatului are o “implicare politică”. La rândul său, preşedintele Comisiei de cultură a Senatului, Adrian Păunescu, a declarat că introducerea între subiectele de la proba orală a examenului de bacalaureat a unei întrebări despre “Raportul Tismăneanu” şi a alteia despre un discurs al lui Jonathan Scheele reprezintă “cel mai de jos moment al învăţământului românesc”.
Stiri
Spune-ti parerea