Stiri

Summitul NATO de la Bucureşti va fi ultima apariţie a lui Vladimir Putin la un forum internaţional la nivel înalt în calitate de preşedinte, dar şi locul unde el se aşteaptă să vadă sfârşitul expansiunii NATO pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice, notează marţi, într-un amplu comentariu, Associated Press.

Kremlinul înţelege că nu are puterea de a obliga Occidentul să se răzgândească în privinţa recunoaşterii independenţei Kosovo, ori să convingă Washingtonul să abandoneze planul de a amplasa elemente ale scutului său antirachetă în Cehia şi Polonia.

Însă Putin a avut un succes notabil în blocarea aderării la NATO a fostelor republici sovietice Ucraina şi Georgia. ‘Aderarea Georgiei la NATO va fi văzută aici drept o încercare de a declanşa un război în Caucaz, iar apartenenţa Ucrainei la Alianţă va fi considerată un efort de a crea un conflict cu Rusia’, a avertizat Serghei Markov, deputat rus având legături apropiate cu Kremlinul.

O serie de ameninţări similare par să îşi fi atins scopul, descurajându-i pe unii membri ai Alianţei să sprijine cererile Ucrainei şi Georgiei la summitul de la Bucureşti.

Deciziile NATO sunt luate prin consens şi nu e un secret că există divizări în ce priveşte aşezarea oficială a Ucrainei şi Georgiei pe drumul spre aderare. În timp ce Washingtonul şi noi membri ai NATO din Europa Centrală şi de Est sprijină cu putere aceste demers, Germania şi unii aliaţi europeni i se opun, pentru a nu-şi înrăutăţi relaţiile cu Rusia.

Diplomaţi de la sediul NATO au declarat, sub rezerva anonimatului, că summitul va produce probabil o declaraţie de sprijin în favoarea cererilor Ucrainei şi Georgiei şi o ofertă de cooperare intensificată, însă nu mai mult de atât.

Faptul că Putin participă la un summit al foştilor adversari din perioada Războiului Rece este însă o imagine puternică a unei lumi transformate. El nu vine la Bucureşti să asiste la discuţii, ci să se alăture liderilor Alianţei pentru scurte convorbiri privind relaţiile Rusia-NATO, în ultima zi, presupunând că până atunci cererile Ucrainei şi Georgiei vor fi fost clasate.

De la prăbuşirea URSS, în 1991, Kremlinul a asistat frustrat la extinderea Alianţei Nord-Atlantice spre graniţele sale, cu trei republici ex-sovietice şi şase state foste satelite. Din motive atât istorice, cât şi strategice, aderarea Ucrainei şi Georgiei provoacă însă cea mai puternică rezistenţă. ‘Dacă Georgia se alătură NATO, Abhazia şi Osetia de Sud vor veni la uşa Moscovei, cerându-i să le salveze de NATO. Rusia va fi obligată să le recunoască independenţa, chiar dacă nu vrea acest lucru’, estimează Aleksandr Konovalov, directorul Institutului pentru Evaluări Strategice, de la Moscova.

Sfidarea Kremlinului este încurajată de cei opt ani de ‘boom’ economic al Rusiei, datorat resurselor energetice, care au umplut buzunarele guvernului cu petrodolari. Preşedintele ales Dmitri Medvedev a promis aceeaşi fermitate în apărarea intereselor naţionale, iar într-un interviu recent s-a exprimat vehement împotriva expansiunii NATO spre graniţele Rusiei.

Viktor Kremeniuk, director adjunct al Institutului pentru SUA şi Canada, cu sediul la Moscova, este de părere că, dacă NATO se va ţine departe de Georgia şi Ucraina, Putin va fi probabil mai cooperant în ultimele cinci săptămâni de mandat ca preşedinte şi va accepta să intensifice cooperarea cu Alianţa.

Speranţe există, de asemenea, pentru atenuarea disputei privind apărarea antirachetă. Oficialii americani au propus Moscovei să monitorizeze îndeaproape viitoarele situri din Polonia şi Cehia, iar, după summit, Bush îl va vizita pe Putin la reşedinţa acestuia de la Soci, în speranţa rezolvării disputei. Unii analişti se îndoiesc însă că Rusia va ceda înainte de plecarea Administraţiei Bush de la Casa Albă, notează Associated Press, în finalul comentariului.

Sursa: ROMPRES