Stiri

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, marţi, cererea de înregistrare a Partidul Civic Maghiar – Magyar Polgari Part – în registrul partidelor politice din România.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti de una dintre părţile implicate în acest dosar, respectiv Partidul Solidarităţii Democratice sau Parchetul.Fondatorul noului partid este Uniunea Civică Maghiară (UCM), condusă de Szasz Jeno, primarul municipiului Odorheiu Secuiesc. PCM se doreşte o alternativă la UDMR, despre care Szasz Jeno spune că “deţine monopolul politic al maghiarilor din România”.

La ultimul termen al procesului, procurorul de şedinţă a solicitat respingerea cererii de înregistrare a Partidului Civic Maghiar, pe motiv că articolul 13 din Constituţia României prevede că limba oficială este limba română, iar în denumirea completă a partidului este inclusă şi traducerea în limba maghiară, denumirea completă fiind “Partidul Civic Maghiar – Magyar Polgari Part” (PCMMPP). Avocatul lui Szasz Jeno, preşedintele PCM, a susţinut că atâta timp cât minorităţile naţionale se pot constitui în formaţiuni politice, respectiv partide, e normal ca ei să beneficieze de drepturile şi libertăţile fundamentale.

În opinia acestuia, potrivit articolului 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, drepturile şi libertăţile fundamentale pot fi exercitate fără discriminare bazată pe criterii de limbă sau pe apartenenţa la o minoritate etnică. Conducerea UCM a depus, la sfârşitul anului trecut, documentele pentru înregistrarea Partidului Civic Maghiar, fiind la a doua tentativă de acest fel.

Prima tentativă a avut loc înaintea alegerilor locale din 6 iunie 2004, însă a eşuat ca urmare a contestării valabilităţii semnăturilor de susţinere. Mai exact, la 1 mai 2004, Biroul Electoral Central a respins înregistrarea listelor cu semnături depuse de UCM în vederea participării la alegerile locale, motivul invocat de membrii BEC fiind acela că atestarea veridicităţii semnăturilor a fost făcută de coordonatorul strângerii de semnături şi nu de cel care a întocmit listele, aşa cum prevede Hotărârea de Guvern publicată în 16 aprilie 2004 în Monitorul Oficial. Cu acea ocazie, reprezentanţii UCM au depus la BEC, pentru a fi înregistrate, circa 54.000 de semnături, pentru a putea participa la alegerile locale fiindu-i necesare, potrivit legii, un număr de 25.000 de semnături. În urma respingerii, Szasz Jeno, preşedintele UCM, a acuzat UDMR că a intervenit pentru ca partidul să nu fie înregistrat, din cauză că se temea de concurenţa politică.

La alegerile locale din 2004, majoritatea candidaţilor simpatizanţi ai UCM au participat ca independenţi ori pe liste comune cu partidul Acţiunea Populară (AP), condus de fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu. Cel mai bun rezultat a fost obţinut în Harghita, unde 3 membri ai UCM sunt consilieri judeţeni, iar Jeno Szasz a fost reales primar al municipiului Odorheiu Secuiesc cu 51,5% din voturi. La alegerile parlamentare, UCM a participat pe liste comune cu AP. Pe 15 noiembrie 2005, UCM a început din nou să strângă cele 25.000 de semnături necesare pentru înregistrarea PCM. Scopul declarat al PCM a fost de a propune o alternativă la UDMR, având ca obiectiv principal obţinerea autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, compus din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Liderii UDMR şi-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de apariţia pe eşichierul politic a Partidului Civic Maghiar care ar putea, în opinia lor, diviza comunitatea maghiară din România şi afecta reprezentarea acesteia în Parlamentul României în condiţiile în care niciuna dintre ele nu va atinge baremul de de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.

Pe 17 septembrie 2007, preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că UCM are, conform sondajelor, o cotă de popularitate foarte mică şi nu reprezintă un concurent serios pentru formaţiunea politică pe care o conduce.

Sursa: ROMPRES