Stiri

Proiectul Transcentral Urban Bucureşti (TUB) a tras, sâmbătă, linia de start, fiind demarcaţi 9,5 kilometri.
Transcentral Urban Bucureşti este un traseu pietonal şi pentru biciclişti, ce parcurge în buclă străzi din partea centrală a municipiului Bucureşti şi face legătura cu viitoarele “camere urbane” ale Bucureştiului.
Aceste “camere urbane” sunt zone care în prezent nu sunt folosite decât ca spaţii rutiere sau locuri virane. Ele urmează a fi reamenajate şi redate spaţiului public pentru relaxare şi petrecere a timpului liber.
Ansamblul de zone şi de camere urbane, integrat de Transcentral Urban Bucureşti, este articulat astfel: Camera “Piaţa turistică” (Piaţa Amzei) şi camera “Podul” fac parte din Zona 1, “Camera de cultură clasică” (Piaţa Enescu) şi “Camera academică” (Universitatea Bucureşti, UAIM) fac parte din Zona 2, “Camera istorică” (Centrul istoric), “Camera de entertainment, de cultură populară de consum” (Unirea Mall, B-dul Unirii) şi “Camera mistică tradiţională” (Dealul Mitropoliei) fac parte din Zona 3, “Camera de cultură alternativă” (Rahova-Uranus) şi “Camera de cultură contemporană” (Muzeul Naţional al Artei Contemporane) fac parte din Zona 5, “Camera de ambianţă” (str. Arthur Verona – Piaţa Lahovari) face parte din Zona 6.
Marcarea traseului a început din faţa Ateneului Român şi a continuat pe traseul Piaţa Unirii, str. George Georgescu (fosta Calea Rahovei), str. Uranus, Podul Izvor, Sala Palatului, Piaţa Amzei şi înapoi la Ateneul Român.
Linia de demarcare a fost trasată cu o pulbere de culoare albastru electric, dintr-un mijloc inedit de locomoţie: un triciclu special proiectat pentru acest eveniment, au explicat organizatorii.
”Am pornit de la o idee, în urmă cu un an, iar la realizarea proiectului au participat peste 100 de arhitecţi. Este un traseu preponderent pietonal şi pentru biciclişti. În zona centrului suparaglomerat, prin realizarea acestui proiect, ne propunem să organizăm mai bine anumite străzi pe care tradiţional oamenii se plimbă – şi aici ne gândim la Academiei, Mendeleev, Brezoianu şi alte străzi de acest gen. Noi nu credem că în oraş este o bătălie între pietoni şi maşini. Cred că trebuie să găsim acel compromis, pentru că la un moment dat toţi suntem şi şoferi, şi pietoni, sau uneori biciclişti”, a explicat Teodor Frolu, unul dintre organizatori.
În opinia sa, într-un centru supraaglomerat trebuie să existe opţiunea de a alege între mersul pe jos sau maşină. Bucureştiul suferă de lipsa spaţiului pentru oameni, consideră Frolu, iar locuitorii Capitalei sunt chinuţi şi obsedaţi să rezolve problema maşinilor şi a parcărilor şi uită de spaţiile destinate oamenilor.
”În proiectul nostru sunt şi câteva poduri pietonale – unul la Izvor, care va uni zona Brezoianu cu Izvor. Sunt câteva conexiuni în cadrul oraşului care trebuie rezolvate şi atunci ele vor permite o mult mai bună circulaţie a oamenilor şi o dezvoltare mult mai armonioasă”, a adăugat Frolu.
El s-a referit şi la Casa Poporului, atrăgând atenţia că ea nu este conectată de oraş.
”Acest proiect îşi propune, pe de o parte, în zona centrală, să aducă mai multă ordine şi să reconecteze zona de nord dinspre Dâmboviţa, Brezoianu – Centrul Istoric, cu o zonă ‘amorţită’ – cea a Casei Poporului. Zona Casei Poporului este una fără viaţă, unde vin foarte mulţi turişti, pentru că a devenit o curiozitate a Capitalei ”prin dimensiunile şi prin aroganţa pe care le are”.
Trasarea liniei de demarcare a fost filmată de echipa regizorului Cristi Puiu, în vederea realizării unui film de prezentare a proiectului TUB la Anuala de Arhitectură de la Bucureşti şi la Festivalul Internaţional de Arhitectură de la Londra.
”Am subscris la acest concept pentru că eu consider că este necesar. Acest traseu este prevăzut cu tot felul de pasaje pietonale de care eu, ca pieton, am foarte mare nevoie. Nu am carnet şi nici nu cred că-mi voi lua şi acest proiect nu face decât să mă bucure. Majoritatea politicienilor şi a celor care decid soarta Capitalei sunt oameni care conduc maşini foarte mari şi foarte impunătoare.Unii dintre aceştia sunt foarte agresivi în trafic. Nu cred că se va produce o minune peste noapte, dar sper, totuşi, că o schimbare va avea loc, chiar dacă se va produce atunci când noi vom fi bunici,” a spus regizorul Cristi Puiu.
Proiectul a fost iniţiat în urmă cu un an, de 14 birouri de arhitectură, şi a fost aprobat la 8 mai, printr-o hotărâre a Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Pentru implementarea proiectului a fost încheiat un parteneriat între Primăria Bucureşti şi Asociaţia Spaţiu Urban Bucureşti. Proiectul va fi inclus în planul de investiţii al Capitalei şi în programele structurale finanţate de Uniunea Europeană.

Sursa:ROMPRES