Stiri

Reţeaua metropolitană de fibră optică a municipiului Bucureşti
pentru telecomunicaţii – NetCity şi aprobarea documentaţiei tehnico-economice a obiectivului de
investiţii “Restaurarea Zonei Istorice” vor fi rediscutate, joi, în şedinţa Consiliului General al
Municipiului Bucureşti (CGMB).
Cele două proiecte fuseseră, la şedinţa de săptămâna trecută, respinse.
Ele au provocat discuţii contradictorii între consilieri, deoarece, potrivit unor consilieri,
stipulează, nejustificat, majorarea sumelor prevăzute iniţial de proiectanţi.
Consilierul municipal conservator Victor Adâr a declarat pentru ROMPRES că nu va vota
aceste două proiecte şi se va abţine, întrucât consideră că zona centrului istoric “va deveni o gaură
neagră în bugetul municipalităţii”.
“La ora actuală se mai cer nişte bani, 10,386 milioane de euro, după ce, în 2003, efortul
bugetar al Primăriei Capitalei era doar de 1,5 milioane de euro. În 2006, s-au mai dat 10 milioane de
euro de la Primărie şi s-a ajuns la o valoare a proiectului de 20 de milioane de euro, iar în 2007 s-a
obţinut un grant de 1,88 milioane euro de la Ambasada Olandei, care s-a adăugat la această sumă şi
municipalitatea ajunge să dea peste 22,5 milioane euro. Dacă se va vota proiectul, pornim de la 9,5
milioane de euro şi vom obţine o valoare finală de 38 milioane de euro. Mai mult, consultantul
precizează că CGMB trebuie să se aştepte la o altă “recalibrare” de sume, pentru că valorile acestea
sunt estimative. Ne putem trezi că ne vor cere alte 100 milioane de euro şi consilierii trebuie să
aprobe”, a spus Adâr.
El este de părere că problema este legată de un management deficitar al acestui proiect.
Coordonatorul proiectului, Cătălin Cazacu, a declarat pentru ROMPRES că lucrările de
refacere a centrului istoric al Capitalei au fost reluate de două săptămâni şi se lucrează pe strada
Franceză, la cota minus 90 cm, unde se instalează reţele de infrastructură (de apă, curent, gaze, fibră
optică).
Cazacu a precizat că proiectul se impune aprobat, pentru că Legea arheologiei, emisă în 2007,
obligă respectarea unor paşi tehnici.
“Legea arheologiei ne obligă să oferim finanţare pentru rezolvarea problemelor generate de
săpăturile arheologice. În virtutea respectării acestei legi, nu mai avem limite de săpat la 90 cm, ci
putem să ajungem şi la trei metri, opt metri, dacă am găsit vestigii care necesită adâncirea săpăturii.
Proiectul este unul atipic pe care îl dezvoltă Primăria, nu este vorba despre asfaltarea unei străzi”, a
spus Cazacu.
Potrivit reprezentantului municipalităţii, proiectul ce va fi discutat de consilieri nu trebuie
înţeles ca pe o majorare de costuri, ci, mai degrabă, ca pe nişte proceduri impuse de Legea arheologiei.
Cătălin Cazacu spune că arhitecţii trebuie lăsaţi să facă relevările din zonă, arhitecţii trebuie
apoi să transpună în planuri ceea ce au găsit arheologii şi să elaboreze un proiect de specialitate care să
fie înaintat la Comisia Naţională de Arheologie şi la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.
Comisia de arheologie va propune modul de conservare a vestigiilor descoperite, prin
acoperire sau să se pună în valoare în baza unui proiect. Acest proiect va avea nevoie de finanţare, ce
trebuie asigurată de beneficiar, respectiv de Primăria Capitalei.
Dacă nu se va proba proiectul, Cazacu spune că se va lucra cu banii repartizaţi atât cât vor
permite cheltuielile. Consilierii municipali vor mai dezbate, joi, proiectul privind contractul de
concesiune de lucrări publice pentru obiectivul de investiţii “Reţeaua metropolitană de fibră optică a
Bucureştiului pentru telecomunicaţii-NetCity”.
Primăria Generală a organizat, în luna iulie, licitaţia pentru proiectul de realizare a reţelei
metropolitane de fibră optică a municipiului Bucureşti – NetCity -, firma românească UTI Systems
fiind singurul ofertant. UTI Systems şi-a prezentat oferta cu subcontractorii Alcatel România,
Ericsson, Network România, Neotel.

Sursa:ROMPRES