Stiri

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel
Morar, a criticat instanţele de judecată pentru pedepsele dispuse în cazurile de corupţie, într-o
conferinţă susţinută marţi, cu ocazia prezentării Bilanţului DNA pe 2007.
“Trebuie să conştientizeze cineva, în afară de noi, procurorii, şi de Comisia Europeană, aceste
probleme: pedepse care nu au caracterul pe care ar trebui să-l aibă. Nu se mai sperie nimeni de
pedepsele pentru faptele de corupţie”, a spus Morar.
Acesta a adăugat că instituţiile responsabile pentru soluţionarea acestei probleme sunt
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi instanţele de judecată.
“Trebuie să acceptăm că avem o problemă. Primul pas ar fi ca cineva să ia în seamă această
analiză (raportul DNA – n.r.), să o dezvolte sau să facă alta, pe baza acestor date statistice, şi acel
cineva este Consiliul Superior al Magistraturii. Şi cel mai important ar fi ca judecătorii să aibă o
privire de ansamblu asupra acestei analize, să vadă şi dânşii care sunt diferenţele dintre soluţiile date
în faptele de acest gen, pentru că sunt independenţi, pentru că-şi motivează soluţiile, pentru că faptele
comportă justificări, dar, per ansamblu, lucrurile nu arată bine”, a explicat procurorul-şef al DNA.
Referitor la caracterul descurajator al pedepselor aplicate de instanţe, bilanţul DNA porneşte
de la raportul din iunie 2007 al Comisiei Europene privind justiţia din România şi constată că, în acel
an, instanţele de judecată au condamnat definitiv 109 inculpaţi şi 119 prin hotărâri nedefinitive.
În privinţa calităţii persoanelor, DNA precizează că au fost condamnaţi trei judecători, 21 de
ofiţeri şi patru subofiţeri de poliţie, 12 lucrători vamali, doi comisari de la Garda Financiară, doi ofiţeri
de armată, două cadre universitare, doi avocaţi, un primar, un consilier local, cinci directori şi 20 de
administratori de societăţi comerciale etc.
“Numai un sfert din cei condamnaţi îşi vor efectua pedepsele în detenţie, ceea ce este de natură
să aibă un efect preventiv descurajator”, apreciază Raportul DNA.
În schimb, mai arată documentul citat, dintre cei 109 de condamnaţi definitiv, pentru 81
instanţele de judecată au dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
De asemenea, mai specifică bilanţul DNA, corupţia din mediul public este pedepsită mai blând
decât cea din mediul privat, “deşi noţiunea de corupţie se leagă fundamental de calitatea de agent sau
funcţionar public”, Astfel, exemplifică raportul, dintre cei 28 de condamnaţi cu executare, doar 12
provin din rândul funcţionarilor sau al agenţilor publici.
În schimb, în privinţa achitărilor dictate pe dosarele instrumentate de DNA, Morar consideră
că, în cea mai mare parte, acestea nu sunt imputabile procurorilor DNA.
Corelativ, 47 de agenţi publici au fost condamnaţi cu suspendarea pedepsei, ceea ce reprezintă
cu 38% mai mult decât condamnările cu suspendare în cazul inculpaţilor din mediul privat, precizează
DNA.
În privinţa sancţiunilor hotărâte pentru persoane din “domenii considerate ca fiind
vulnerabile”, raportul DNA mai relevă că 12 lucrători vamali au fost condamnaţi definitiv pentru luare
de mită, cu pedepse între 4 luni şi patru ani de închisoare, dar dintre aceştia niciunul nu va executa
pedeapsa în detenţie, întrucât condamnarea a fost cu suspendarea executării.

Sursa:ROMPRES