Stiri

Ioana Maria Vlas l-a acuzat încă o dată, miercuri, la Tribunalul
Bucureşti, pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu că este principalul vinovat de prăbuşirea Fondului
Naţional de Acumulare (FNA) şi a Fondului Naţional de Investiţii (FNI).
După mai multe amânări ale procesului, judecătorii au început audierile în dosarul privind
prăbuşirea FNA, aflat în faza de rejudecare, prima care a dat declaraţii fiind Ioana Maria Vlas.
“Nicolae Popa îmi transmitea ce poruncea stăpânul lui, care era Vântu. Tot ce s-a câştigat în
FNI s-a făcut pentru Vântu”, a spus Vlas, care a subliniat că omul de afaceri lucra prin intermediari, iar
ea era “pe post de maimuţă” la SOV Invest.
Ea a precizat că, în aprilie 1999, CEC a semnat un contract cu SOV Invest, administratorul
celor două fonduri, prin care instituţia bancară a investit 300 de miliarde de lei vechi în FNI.
“Am intervenit pe lângă Sorin Ovidiu Vântu să îmi dea 10 miliarde de lei pentru FNA, pentru
că aveam nevoie de lichidităţi şi să umplu acel gol creat prin achiziţionarea de acţiuni Index de la FNI.
Contractul cu CEC nu a fost semnat de mine, iar investiţia s-a făcut ca urmare a influenţelor pe care
Vântu le avea la nivel ministerial. Era un contract oneros”, a explicat Vlas.
Maria Vlas a mai spus că a investit banii în acţiuni Asirom şi BIR, având randamente foarte
bune, însă, la numai o săptămână, Vântu i-a cerut, prin intermediul lui Nicolae Popa, catalogat drept
“cureaua de transmisie între mine şi Vântu”, cele 10 miliarde de lei. “Banii au plecat cu sacii la Gelsor,
pe numele lui Nicolae Popa, însă ei au ajuns la Vântu”, a adăugat ea.
Vlas a declarat că nu putea să salveze FNA, întrucât acest fond era strâns legat de FNI, unde
valoarea unităţilor de fond era crescută artificial.
Ea a relatat că a încercat să transforme FNA într-un fond de pensii privat sau de asigurări, însă
nimeni nu a înţeles-o.
Maria Vlas a mai spus că, în mai 2000, cele două fonduri s-au prăbuşit după ce într-un ziar din
Cluj a apărut informaţia conform căreia CNVM a schimbat formula de evaluare a acţiunilor necotate,
iar oamenii au intrat în panică, dând buzna să-şi recupereze banii.
“Atunci s-au făcut transferuri masive de bani de la FNA la FNI, iar toate documentele, plus
arhiva, au dispărut. Între decembrie 1999 şi februarie 2000, din FNI au ieşit 3.000 de miliarde de lei
către Vântu, prin circuite bancare”, a mai explicat Vlas.
Mai mult, Vlas a spus că, la un moment dat, în timpul derulării acestui proces, Parchetul a
recunoscut în motivele de apel că strategia fraudării FNA îi aparţine lui Sorin Ovidiu Vântu.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 2 aprilie.
Tribunalul Bucureşti rejudecă dosarul FNA după ce Curtea de Apel Bucureşti a casat
sentinţele date anterior de instanţa de fond, pe motiv că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti nu au
respectat toate procedurile.
În dosarul FNA sunt judecaţi Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa şi Gavril Bătrân pentru
comiterea infracţiunilor de înşelăciune, falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la abuz în
serviciu în formă calificată contra intereselor publice, abuz în serviciu şi instigare la furt în formă
calificată.
FNA a fost înfiinţat în februarie 1999 şi a funcţionat până la jumătatea anului 2000, când
CNVM a retras autorizaţia de funcţionare a SOV Invest, societate de administrare a FNA, precum şi a
Fondului Naţional de Investiţii (FNI), ca urmare a scandalului creat de prăbuşirea acestuia din urmă.
Câteva luni mai târziu, în urma neregulilor semnalate în activitatea FNA, Parchetul a declanşat
cercetările pentru a analiza posibilitatea existenţei unor fraude în administrarea acestui fond.
Expertizele contabile, mărturiile strânse şi anchetele au scos la iveală faptul că prăbuşirea FNA este de
natură penală.
În perioada 27-29 octombrie 2003, Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat prezentarea materialelor de urmărire penală a
persoanelor cercetate în dosarul FNA – Banca Agricolă, iar la 13 noiembrie 2003 a fost finalizat
rechizitoriul în acest dosar.
Anchetatorii i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vântu, Ioana Maria Vlas, fost preşedinte
al SOV Invest, Liviu Istrate, fost preşedinte al Băncii Agricole, Nicolae Popa, fost director general al
Gelsor, Teodor Irimescu, administrator de firmă, şi Gavril Bătrân, fost preşedinte al SOV Invest. Cei
şase au fost acuzaţi de prejudicierea Băncii Agricole cu peste 100 de miliarde de lei vechi şi a 13.200
de investitori ai FNA cu peste 25 de miliarde de lei vechi.
Ulterior, instanţa a decis disjungerea cauzei în privinţa lui Sorin Ovidiu Vântu.
La 23 martie 2006, Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul FNA. Ioana Maria
Vlas a fost condamnată la şapte ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi civile după
executarea pedepsei, Gavril Bătrân a primit doi ani de închisoare cu suspendare, iar Nicolae Popa a
fost condamnat la două pedepse cu închisoarea, cea mai mare fiind de 18 ani, precum şi interzicerea
unor drepturi civile pe o durată de cinci ani după executarea pedepsei. Acesta din urmă a fost judecat
în lipsă şi dat în urmărire prin Interpol, magistraţii dispunând arestarea sa imediat ce va intra pe
teritoriul României.
Cei trei au formulat recurs la Curtea de Apel Bucureşti împotriva acestei sentinţe, instanţa
hotărând rejudecarea dosarului.

Sursa:ROMPRES