Stiri

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu nu s-a prezentat, luni, la
Curtea de Apel Bucureşti pentru a fi audiat ca martor în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional
de Investiţii (FNI), judecătorii fiind nevoiţi să-l citeze din nou cu mandat de aducere, pentru următorul
termen al procesului fixat pentru 7 aprilie.
Potrivit informaţiilor ajunse în instanţă, el a refuzat să semneze mandatul de aducere.
La termenul de luni, au avut loc audieri maraton ce s-au întins pe durata a şase ore.
Printre cei audiaţi s-au aflat Maria Vlas, Marian Petrescu, fost preşedinte al SOV Invest şi un
informatician care s-a ocupat de baza de date aflată în administrarea SOV Invest.
În declaraţia dată magistraţilor, Vlas a reluat acuzele la adresa lui Vântu, dar şi-a exprimat şi
admiraţia pentru geniul de care acesta a dat dovadă.
”O să ziceţi că am ceva cu el. Dar eu ţin foarte mult la el, pentru că este un geniu. Îl încriminez
pentru că a făcut ce a vrut şi acum face ce vrea. Îmi pare rău că statul român va plăti până la ultimul
ban ceea ce domnia sa a furat cu neruşinare”, a spus Vlas.
Maria Vlas a explicat că toate deciziile luate de conducerea SOV Invest treceau prin filtrul lui
Sorin Ovidiu Vântu , care ajunsese să stabilească zilnic, în mod artificial, valoarea unităţilor de fond
ale FNI.
Vlas a adăugat că în perioada ianuarie-februarie 1999, Sorin Ovidiu Vântu a cumpărat prin
intermediul unor brokeri acţiuni necotate ale unor societăţi comerciale, care au fost trecute pe numele
unor persoane fictive. Ulterior, acţiunile au fost vândute către FNI la o valoare mult mai mare. În final,
Vântu a scos din FNI 470 miliarde de lei vechi, reprezentând contravaloare acelor acţiuni.
În plus, ea a arătat că Vântu este cel care a întocmit un contract prin care CEC a achiziţionat
unităţi de fond de la FNI în valoare de 300 de miliarde lei vechi, contract pe care fostul director al
CEC, Camenco Petrovici, a fost forţat să îl semneze la insistenţele ministrului de finanţe de atunci,
Decebal Traian Remeş.
Audierea în instanţă a lui Vântu a fost cerută de Ioana Maria Vlas, pe motiv că acesta, cu toate
că a fost scos de procurori din rechizitoriul prin care dosarul a fost trimis în instanţă, ar fi beneficiat de
mari sume de bani din FNI şi FNA.
“În rechizitoriu se spune că Sorin Ovidiu Vântu a fost beneficiar al unei mari sume de bani
proveniţi de pe urma înşelăciunii comise de Nicolae Popa şi ar trebui să fie considerat instigator sau
măcar complice la această infracţiune”, a afirmat Vlas.
În dosarul FNI, magistraţii Tribunalului Bucureşti au pronunţat sentinţa la 20 martie 2007.
Atunci au fost condamnaţi Ioana Maria Vlas – la 13 ani închisoare, Nicolae Popa – la 15 ani de
închisoare, Mihaela Sima – la trei ani, Gavril Bătrân şi Diţă Ioan – la câte cinci ani. Au mai fost
condamnaţi, la trei ani cu suspendare, fostul preşedinte al CNVM Ştefan Boboc şi fostul comisar CNVM
Bebis Cezara Cecilia, iar cenzorul extern Andrei Marius – la patru ani închisoare. Trei ani de detenţie au
primit şi foştii membri ai Consiliului de încredere al FNI, Mircea Ianculescu şi Gheorghe Negură.
Instanţa a mai dispus încetarea procesului penal împotriva fostului preşedinte al CEC,
Camenco Petrovici, care, între timp, a murit, şi a obligat condamnaţii, în solidar cu părţile
responsabile civilmente (SC Gelsor SA, SC SOV Invest SA, SC CEC Valori Mobiliare, CNVM,
AVAS) la plata despăgubirilor civile către 130.798 de părţi.
De asemenea, magistraţii au obligat persoanele condamnate şi părţile responsabile civilmente
la plata a 1.450.000 de lei, drept cheltuieli judiciare către stat şi a dispus menţinerea sechestrului
asigurator pe bunurile şi conturile condamnaţilor.
AVAS a început, în august, să plătească păgubiţilor FNI despăgubirile stabilite de Tribunalul
Bucureşti.
În mai 2000, păgubiţii FNI au făcut o plângere penală împotriva persoanelor vinovate de
falimentarea Fondului, cerând recuperarea sumelor pe care le-au investit.

Sursa:ROMPRES