Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, miercuri, solicitarea
Ioanei Maria Vlas de a fi judecată în stare de libertate în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional
de Acumulare (FNA).
Judecătorii au dispus în cazul ei măsura obligării de a nu părăsi ţara.
Decizia nu este definitivă, procurorii putând face recurs.
Ioana Maria Vlas a solicitat magistraţilor Tribunalului Bucureşti să fie pusă în libertate în
dosarul privind prăbuşirea FNA, de această dată ea aducând ca argumente două hotărâri ale Curţii
Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prin care Rusia şi Turcia au fost condamnate pentru că au
ţinut două persoane în arest mai mult de cinci ani, pe timpul desfăşurării proceselor.
Vlas a precizat că CEDO a condamnat cele două state motivând că simpla gravitate a faptelor
nu reprezintă un temei pentru menţinerea în arest timp îndelungat. Pe de altă parte, ea a spus că vrea să
fie judecată în libertate, pentru a putea căuta prin acte “nu ca să mă apăr, ci pentru că vreau să se afle
adevărul, iar în arest nu pot face treaba asta”.
În timpul şedinţei de judecată, Vlas a tuşit în continuu, fiind răcită.
“Acum chiar reprezint un pericol pentru sănătatea publică la cantitatea de viruşi pe care o
am”, a glumit Vlas.
Instanţa a rămas în pronunţare pe cererea de eliberare depusă de Vlas, iar pe fond a dispus un
nou termen pentru 5 martie, continuând citarea păgubiţilor FNA, constituiţi în părţi civile în dosar.
Anterior, Tribunalul Bucureşti a decis în câteva rânduri eliberarea lui Vlas, însă de fiecare dată
Curtea de Apel Bucureşti nu a fost de acord.
Tribunalul Bucureşti rejudecă dosarul FNA, după ce Curtea de Apel Bucureşti a casat
sentinţele date anterior de instanţa de fond, pe motiv că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti nu au
respectat toate procedurile.
În dosarul FNA sunt judecaţi Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa şi Gavril Bătrân pentru
comiterea infracţiunilor de înşelăciune, falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la abuz în
serviciu în formă calificată contra intereselor publice, abuz în serviciu şi instigare la furt în formă
calificată.
FNA a fost înfiinţat în februarie 1999 şi a funcţionat până la jumătatea anului 2000, când
CNVM a retras autorizaţia de funcţionare a SOV Invest, societate de administrare a FNA, precum şi a
Fondului Naţional de Investiţii (FNI), ca urmare a scandalului creat de prăbuşirea acestuia din urmă.
Câteva luni mai târziu, în urma neregulilor semnalate în activitatea FNA, Parchetul a declanşat
cercetările pentru a analiza posibilitatea existenţei unor fraude în administrarea acestui fond.
Expertizele contabile, mărturiile strânse şi anchetele au scos la iveală faptul că prăbuşirea FNA este de
natură penală.
În perioada 27-29 octombrie 2003, Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat prezentarea materialelor de urmărire penală a
persoanelor cercetate în dosarul FNA – Banca Agricolă, iar la 13 noiembrie 2003 a fost finalizat
rechizitoriul în acest dosar.
Anchetatorii i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vântu, Ioana Maria Vlas, fost preşedinte
al SOV Invest, Liviu Istrate, fost preşedinte al Băncii Agricole, Nicolae Popa, fost director general al
Gelsor, Teodor Irimescu, administrator de firmă, şi Gavril Bătrân, fost preşedinte al SOV Invest. Cei
şase au fost acuzaţi de prejudicierea Băncii Agricole cu peste 100 de miliarde de lei vechi şi a 13.200
de investitori ai FNA, cu peste 25 de miliarde de lei vechi.
Ulterior, instanţa a decis disjungerea cauzei în privinţa lui Sorin Ovidiu Vântu.
La 23 martie 2006, Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul FNA. Ioana Maria
Vlas a fost condamnată la şapte ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi civile, după
executarea pedepsei. Gavril Bătrân a primit doi ani de închisoare cu suspendare, iar Nicolae Popa a
fost condamnat la două pedepse cu închisoarea, cea mai mare fiind de 18 ani, precum şi interzicerea
unor drepturi civile pe o durată de cinci ani, după executarea pedepsei. Acesta din urmă a fost judecat
în lipsă şi dat în urmărire prin Interpol, magistraţii dispunând arestarea sa imediat ce intră pe teritoriul
României.
Cei trei au formulat recurs la Curtea de Apel Bucureşti împotriva acestei sentinţe, instanţa
hotărând rejudecarea dosarului.
Sursa:ROMPRES
Spune-ti parerea