Stiri

Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România, din 6 decembrie, se anunţă strâns între preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, de centru-dreapta, şi rivalul său social-democrat Mircea Geoană, scrutinul fiind menit să limpezească scena politică şi să ducă la formarea unei majorităţi clare care să permită alcătuirea unui guvern, comentează Reuters.

Deşi, potrivit Constituţiei României, atribuţiile şefului statului sunt în mare parte onorifice, el este cel care îl desemnează pe primul-ministru însărcinat să formeze guvernul. Or, ţara se află de mai multe săptămâni într-o criză politică provocată de retragerea PSD din guvern. Un guvern interimar format exclusiv din membri ai Partidului Democrat-Liberal (PD-L), care îl susţine pe preşedintele în exerciţiu, rezolvă problemele curente ale ţării, după ce PSD, condus de Mircea Geoană, a trântit uşa guvernului la 1 octombrie, în semn de protest faţă de destituirea ministrului de Interne, provenit din rândurile sale, şi lăsând PD-L singur la putere, scrie Reuters.

După o alegere triumfală în 2004, Traian Băsescu îşi pierde progresiv susţinătorii din cauza stilului său ‘tranşant şi agresiv’, comentează sursa citată. Astfel, candidatul Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, situat al treilea în primul tur, cu 20% din voturi, a exclus orice acord electoral cu preşedintele în exerciţiu. ‘Repet, eu exclud orice colaborare’, a spus el.

Ales în decembrie 2004 în urma promisiunilor de a reforma o democraţie impregnată de clientelism, Traian Băsescu şi-a văzut cota de popularitate scăzând de la 50% la 35%, din cauza ritmului prea lent al progreselor înregistrate în cei cinci ani ai mandatului său.

Seduşi iniţial de stilul său direct de a fi – Băsescu afirma că vrea să închidă ‘peştii mari’ suspectaţi de corupţie -, unii alegători şi-au întors privirile în prezent de la personalitatea conflictuală a fostului primar al Bucureştilor, în vârstă de 58 de ani.

La rândul său, Mircea Geoană, fost ambasador al României la Washington, a fost ales de PSD cu speranţa de a moderniza imaginea partidului, pătată de scandaluri de corupţie şi de încetineala înregistrată în înfăptuirea reformelor. El se bazează în special pe nemulţumirea suscitată de lipsa de stabilitate politică de la sosirea lui Băsescu la conducerea ţării.

Pe fondul unor prognoze economice care estimează o recesiune de 8% din PIB în acest an pentru România, după o creştere de 7,1% în 2008, Geoană şi-a construit campania în jurul unui mesaj social, promiţând, de exemplu, să lanseze un vast program de construcţii de locuinţe pentru familiile cu venituri modeste.

Criza politică – în care a plonjat ţara cea mai săracă din UE, după Bulgaria – întârzie acordarea ajutoarelor prevăzute de Fondul Monetar Internaţional (FMI), totalizând 20 de miliarde de euro. FMI a anunţat în urmă cu două săptămâni că va aştepta formarea unui nou cabinet şi adoptarea bugetului pe anul 2010, înainte de a debloca următoarea tranşă de bani, de 1,56 miliarde de euro.

Atât Băsescu, cât şi Geoană au promis să acţioneze în sensul reluării cât mai rapide a relaţiilor cu FMI, dar candidatul social-democrat se opune concedierilor masive în rândul bugetarilor, una dintre principalele condiţii puse de Fond în schimbul deblocării unei noi tranşe de împrumut.

Sursa: Agerpres