Stiri

Uniunea Europeană a înregistrat un succes surprinzător în sprijinirea statelor din Europa Centrală şi de Est pentru ca acestea să evite o criză puternică a sectorului bancar. Meritul Bruxelles-ului ar trebui recunoscut cu atât mai mult cu cât reglementarea sectorului bancar nu este tocmai un domeniu în care UE să se fi distins prin claritate sau consecvenţă, nereuşind de cele mai multe ori să se ridice deasupra intereselor naţionale sau ale băncilor. De această dată, însă, Comisia Europeană s-a mişcat neobişnuit de repede, comentează ‘The Times’ în ediţia de marţi.

Băncile mari din Austria, Belgia, Germania, Italia şi Suedia au preluat aproape întregul sector bancar din ţările central şi est-europene. Pe măsură ce încrederea consumatorilor scădea, exista riscul ca aceste bănci să stranguleze creditarea. Împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – instituţii care şi-au redescoperit ţelul cu ocazia acestei crize -, UE a convins băncile să nu retragă capitalul din aceste ţări. BERD susţine chiar, în ultimul său Raport de tranziţie, că ţările în care existau cele mai multe bănci cu capital străin au trecut mai bine prin criză decât cele care s-au bazat în principal pe capitalul local. Totuşi, nu trebuie uitat nici faptul că tocmai aceste bănci străine au fost cele care au alimentat de la bun început un boom nesustenabil al consumului, atrage atenţia Katinka Barysch, de la Centrul pentru reformă europeană.

România reprezintă acum un test al capacităţii UE, FMI şi BERD de a extinde acest succes mărunt înregistrat în domeniul bancar, menţinând presiunile pentru reformare. România a fost puternic lovită de criza economică în ultimul an. Economia a scăzut cu 7,6% în prima jumătate a acestui an. Alegerile prezidenţiale – al căror prim tur a avut loc duminică – vor arăta dacă românii încă mai au putere pentru schimbările cerute de UE şi de instituţiile financiare.
Luna trecută, după prăbuşirea guvernului de coaliţie, FMI a decis amânarea celei de-a doua tranşe (în valoare de 1,5 miliarde euro) din pachetul pe doi ani de 20 miliarde euro, până ce se va instala un nou guvern. Aceasta s-ar putea să mai dureze însă. Preşedintele desemnează prim-ministrul ţării, care apoi îşi formează echipa guvernamentală ce trebuie validată ulterior de parlament. Cursa prezidenţială se anunţă a fi foarte strânsă. După primul tur de scrutin, preşedintele în exerciţiu Traian Băsescu a obţinut cele mai multe voturi, la o diferenţă mică însă de contracandidatul său din turul doi, social-democratul Mircea Geoană. Fiecare dintre ei se bucură de un anumit sprijin internaţional – Băsescu pentru că vorbeşte limba pieţelor, Geoană – pentru că a fost ambasador în Statele Unite. Însă mulţi îl consideră pe Băsescu prea abraziv, iar investitorii se tem că o victorie a sa în scrutinul din 6 decembrie va fi la o diferenţă foarte mică de contracandidatul său, ceea ce nu îi va permite să contribuie prea mult la formarea unei coaliţii. Orice întârziere contează. În ciuda aderări sale la UE în ianuarie 2007, România este în continuare devastată de corupţie. Rapoartele critice ale Bruxelles-ului nu avut un prea mare efect. Acum FMI se îndoieşte că România va putea reduce, pe fondul recesiunii, cheltuielile sau numărul angajaţilor din sectorul public.

Barysch se teme acum că guvernele din regiunea central şi est-europeană vor promite alegătorilor lor să-i protejeze de reforme dureroase, împiedicând astfel ţările lor să devină suficient de competitive pe pieţele internaţionale. Iar în lipsa reformelor, succesul economic din ultimii 20 de ani de tranziţie s-ar putea vedea serios ameninţat.

Sursa: Agerpres