Stiri

Petre Roman, Înalt Reprezentant al Guvernului pentru românii din străinătate şi candidat din partea PNL pentru un mandat de senator într-un colegiu din străinătate, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, în care vorbeşte despre necesitatea schimbării oamenilor sau a mentalităţii în Secţia Consulară de la Roma, despre reducerea taxelor consulare, despre informarea precisă şi clară de către Guvern a muncitorilor români din străinătate asupra condiţiilor de reîntoarcere în ţară, despre stimularea fiscală a IMM-urilor înfiinţate în România, dar şi despre crearea, pe viitor, a unui minister pentru problemele comunităţii de români din afara graniţelor ţării.

Petre Roman a catalogat drept ‘mizerabilă’ afirmaţia că postul de Reprezentant Special al Guvernului pentru românii din străinătate pe care îl ocupă în prezent a fost creat cu două luni înainte de alegeri, în mod special, pentru a-i permite să îşi deruleze campania electorală, precizând că în vizitele întreprinse, în ultimele săptămâni, s-a concentrat mai mult asupra atribuţiilor funcţiei guvernamentale şi mai puţin asupra acţiunilor de campanie.

AGERPRES: Care consideraţi că sunt problemele comunităţilor de români din diaspora şi, în mod special, ale comunităţii de români din Italia?
Petre Roman: Eu vreau să mă refer, în mod cu totul special, la românii care muncesc în străinătate şi care, după cum ştiţi, sunt foarte mulţi. Este o estimare că în Italia ar fi circa 900.000, în Spania 800.000 şi în alte ţări, de asemenea. În total, peste două milioane de români care muncesc în Europa.

Am avut foarte multe discuţii directe cu ei în cele două luni de când ocup funcţia de Reprezentant al Guvernului pentru românii din străinătate. Şi sunt câteva cereri foarte clar exprimate de ei. O constatare care nu mi-a făcut deloc plăcere este că principala lor problemă nu e legată de autorităţile italiene, ci de autorităţile româneşti. Aici, la Roma, se plâng amarnic de tratamentul mizerabil la care sunt supuşi în consulat. În fond, consulatele sunt la dispoziţia românilor şi nu invers. Este o tradiţie care a existat până în ‘89, când cetăţenii erau la dispoziţia autorităţilor. Acum, în democraţie, ar trebui să fie invers, dar, din păcate, nu peste tot s-a schimbat mentalitatea. Sunt şi consulate care funcţionează aşa cum trebuie, având această mentalitate normală, aşa cum este la Milano, la Torino. Şi aş putea să dau exemple suficiente şi din Spania, unde au venit oameni cu o înţelegere nouă, cu un angajament frumos şi care tratează normal cu cetăţenii. O altă chestiune care nu este normală este cea a taxelor consulare. Mi s-a făcut părul măciucă atunci când am aflat că pentru un certificat de naştere tradus şi autentificat în limba italiană românii trebuie să plătească 150 de euro, pentru un permis de conducere autentificat în limba italiană – 70 de euro. Sunt scandaloase aceste taxe şi nu se întâlnesc în nicio altă ţară.

Mai presus de această situaţie particulară, fără îndoială că principala problemă a românilor este cea a reîntoarcerii acasă. Chiar şi pentru aceia care nu au acum intenţia să revină acasă, care au un loc de muncă stabil şi sunt mulţumiţi, aceasta este problema principală.

Răspunderea viitoare a Guvernului şi a Parlamentului, indiferent cum vor fi ele, este de a pune la dispoziţia românilor din străinătate toată informaţia pe care Executivul o poate aduna în ceea ce priveşte starea economică. Adică locuri de muncă, unde şi cum sunt ele plătite, în ce fel de condiţii, cine sunt angajatorii, contribuţiile sociale, dar şi alte informaţii referitoare la drepturile de pensie, serviciile medicale. Toate aceste aspecte trebuie să fie la dispoziţia lor. Avem deja o înţelegere cu ministerele Muncii din Italia şi Spania, dar ea trebuie materializată în aşa fel încât, prin intermediul acestor servicii asigurate de personal calificat, românii să poată afla care este situaţia în ţară. Aceasta este prima întrebare care mi se pune: cum este acasă, domnule Roman? Răspunsul nu poate fi decât informaţia completă şi în timp real.

AGERPRES: Aţi vorbit despre taxele consulare şi despre tratamentul incorect aplicat românilor. În întâlnirea cu românii din Roma aţi făcut şi o promisiune privind schimbarea personalului de la consulatul din capitala Italiei. Promisiunea a fost în calitate de Reprezentant Special al Guvernului sau de viitor parlamentar?
Petre Roman: Indiferent care este şi care va fi calitatea mea, aceste reclamaţii foarte clare nu au cum să nu reflecte adevărul pentru că ele sunt foarte multe. Ministerul Afacerilor Externe are obligaţia să corecteze situaţia. Dacă cei de aici nu sunt ceea ce trebuie, să vină alţii care să se poarte corect. Pentru că în alte consulate se poate. Deci este o chestiune legată numai de calitatea oamenilor.

AGERPRES: Care credeţi că ar putea fi soluţia, în mod special pentru comunitatea din Roma, dar nu numai, în condiţiile în care asociaţiile reclamă că nu există un spaţiu de întâlnire, o Casă a României, un centru cultural sau ceva asemănător?
Petre Roman: Este o problemă generală şi aş vrea să o plasez în contextul real. Am vorbit cu foarte mulţi români care reprezintă asociaţii. Sunt mii astfel de asociaţii, iar fiecare are pretenţia că îi reprezintă, ea şi numai ea, pe românii din străinătate. Prin urmare, cred că din aceste taxe consulare care rămân la dispoziţia MAE pentru românii din străinătate, dar printr-o corectă monitorizare a capacităţii de organizare a românilor din străinătate, să poată fi închiriate în anumite centre urbane spaţii de activitate culturală. Este foarte important însă să ştim cine are această capacitate de a organiza, de a se ocupa, pentru că am constatat şi foarte multă neîncredere din partea unor asociaţii faţă de celelalte. Nu ne trebuie dezbinare, ci unificare pentru a-i aduce pe români împreună. Iar locurile acestea de întâlnire ar putea fi foarte utile.

AGERPRES: Revenind la problema reîntoarcerii în ţară, în afară de locurile de muncă, românii sunt interesaţi şi de problemele de reintegrare efectivă în societate, de cele referitoare la contribuţiile sociale, la şcolarizarea copiilor. Este nevoie de o legislaţie specială pentru aceste cazuri?
Petre Roman: Nu. Este nevoie de organizare tehnică şi instituţională corespunzătoare. Adică, să fie clară procedura. Ceea ce trebuie să impunem este ca Ministerul Muncii să informeze mai mult şi mai exact care este procedura, pentru că legislaţia există, este una impusă de Uniunea Europeană, iar ea nu poate fi încălcată de unii sau de alţii.

AGERPRES: Contracandidaţii dumneavoastră au promis finanţare pentru afacerile românilor reîntorşi în ţară ori reduceri de taxe şi impozite. Dumneavoastră aveţi în vedere susţinerea unor astfel de măsuri?
Petre Roman: Promisiunea alocării unor sume, precum cele vehiculate de un partid anume, nu poate fi decât o minciună. Pentru că nu pot fi acordate de niciun Guvern fonduri de o asemenea dimensiune numai pentru o anumită categorie de români şi pentru celelalte nu. Însă, este posibil ca printr-o lege, care să nu se refere numai la românii din străinătate, să se instituie un pachet de stimulare fiscală. De exemplu, pentru înfiinţarea unui IMM să fie o scutire de impozit pe trei ani. Aceasta este o propunere pe care am făcut-o eu şi care este în acord perfect cu ceea ce am mai făcut odată, când eram prim-ministru, în octombrie 1990. Pentru întreprinderile productive era atunci scutirea de impozit de până la 5 ani, iar ea a fost foarte bine primită şi apreciată pentru că a contribuit la dezvoltarea acestui sector economic. Acum economia românească are nevoie de această ţesătură de IMM-uri, iar românii din străinătate au o experienţă mai bună în asumarea acestei iniţiative, a riscurilor, pentru că au trăit în acest mediu, mai ales aici în Italia.

AGERPRES: Dumneavoastră sunteţi Reprezentant Special al Guvernului pentru românii din străinătate, iar în MAE există un Departament pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DRRP). Cum credeţi că ar trebui să fie, într-un viitor Guvern, organizată instituţional această problemă a relaţiei cu românii din străinătate?
Petre Roman: Mie îmi este foarte clar că, având această realitate a peste două milioane de români care muncesc în străinătate, trebuie să existe un minister al drepturilor, pentru protejarea românilor din afara ţării. Situaţia actuală, cu o lipsă de legislaţie care să îi protejeze pe cei aflaţi în străinătate este un mare deficit, o mare culpă a autorităţilor române. Acest lucru urmează să fie parţial remediat prin mandatele din Parlament alocate special pentru ei, dar evident că este nevoie şi de un minister în Guvern.

AGERPRES: Aţi făcut o diferenţă foarte clară între diasporă şi românii care au venit la muncă în străinătate în ultimii ani. Care credeţi că ar trebui să fie relaţia statului român cu diaspora?
Petre Roman: Este o relaţie de suflet, în primul rând. Ei sunt români care unii şi-au recuperat cetăţenia în ultimii ani, iar alţii nu au mai considerat necesar să o facă. Ei sunt o valoare pentru România. În general sunt oameni cu mari reuşite în plan profesional – sunt arhitecţi, ingineri, medici, oameni de ştiinţă, dar şi oameni care au reuşit destul de bine în afaceri. Ei sunt un potenţial despre care se vorbeşte foarte mult. Sunt disponibili pentru ţara lor, poate unii chiar se gândesc acum, în noile condiţii, să trăiască în România, iar acest potenţial încă nu este valorificat.

AGERPRES: Vi s-a reproşat că acest post de Reprezentant Special al Guvernului a fost creat pentru dumneavoastră tocmai pentru a vă putea face campanie electorală…
Petre Roman: Nu mă atinge cu nimic acest reproş pentru că este evident că a fost făcut din interes politic. Eu mi-am făcut treaba, cu multă pasiune şi dăruire pentru oamenii aceştia care au trecut prin multe momente grele pentru a se putea stabili şi a avea un loc de muncă aici. Aşa că răspunsul meu este acesta: am venit să îmi fac munca şi să împlinesc mandatul cu care am fost învestit. Restul este politică mizerabilă.

AGERPRES: În această perioadă electorală aţi combinat vizitele făcute ca Reprezentant Special al Guvernului cu activitatea electorală?
Petre Roman: Foarte puţin, aş putea spune, pentru că întâlnirile acestea în care s-au reunit mulţi români au fost mai toate la slujbele religioase nu numai ale ortodocşilor, dar şi ale catolicilor, adventiştilor sau penticostalilor şi este evident că nu putea fi din partea mea un prilej pentru a face campanie electorală. În alte întâlniri unde a fost vorba de oameni care s-au hotărât să se angajeze pentru campania electorală, desigur că am făcut şi campanie electorală. Dar mult mai mult m-am ocupat de funcţia mea în Guvern, decât de campania mea.

AGERPRES: Unii lideri ai comunităţilor, ai asociaţiilor românilor din străinătate au încercat să candideze, dar nu au reuşit din cauza legislaţiei, au spus ei, făcute cu prevederi care să îi favorizeze pe candidaţii partidelor din ţară…
Petre Roman: Aşa e legea, ce pot să spun… Sunt candidaţi ai partidelor care au fost aleşi din rândul comunităţilor şi sunt mai puţini candidaţi din ţară. Dar legea aşa a fost gândită. Şi eu am avut unele probleme cu această lege care a impus proceduri laborioase pentru înscriere, însă unde e lege, nu-i tocmeală. Pe de altă parte, toţi cei care se gândeau să candideze trebuiau să fi luat în seamă şi ce urma să însemne aceasta într-o circumscripţie electorală atât de vastă. Eu am avut, într-adevăr, avantajul că sunt cunoscut, am notorietate, dar ei cum s-ar fi făcut cunoscuţi?! Poate că la alegerile viitoare vor fi mai multe mandate, în special dacă, aşa cum cred că este normal, se va introduce votul prin corespondenţă.

AGERPRES: Pentru final, puteţi să menţionaţi câteva dintre iniţiativele legislative concrete pe care le aveţi în vedere ca viitor parlamentar?
Petre Roman: Deja am menţionat reducerea taxelor consulare şi funcţionarea acestor servicii consulare. În al doilea rând, am în vedere atragerea fondurilor europene în vederea formării profesionale către românii din străinătate. Ei sunt o mare şansă pentru schimbarea României deoarece s-au expus şi s-au adaptat la nişte realităţi mai avansate decât situaţia din ţară. Aşa că acele fonduri europene trebuie să îi ajute pe românii de aici ca să înveţe să facă proiecte sau să dobândească o pregătire profesională mai bună. A treia iniţiativă este aceea cu privire la informare, care trebuie să fie stabilită prin lege. Românii trebuie să fie în posesia unei opţiuni în mod real privind reîntoarcerea în ţară, iar opţiunea nu poate veni decât prin informaţie. Şi apoi trebuie o lege adoptată în Parlament pentru toate celelalte drepturi de care ei nu beneficiază acum pentru că nu locuiesc în România, dar de care trebuie să beneficieze pentru că sunt cetăţeni români.

<a href=”http://www.agerpres.ro/” target=”_blank”>AgerPres</a>