Stirile tale zilnice

Stiri

Cultura Economie Educatie Externe Social Turism Sanatate Sport Auto Politica Showbiz Justitie Contactati-ne

Instanţa supremă a admis recursul privind Legea 10 privind casele naţionalizate
Stire din Justitie publicata in 10 Jun 2008.

Magistraţii Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au admis, luni seara, recursul în interesul legii promovat de procurorul general Laura Codruţa Kovesi privind Legea 10/2001, referitoare la revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Recursul a fost admis parţial, cei implicaţi în cauze privind imobilele naţionalizate putând să se folosească de această decizie numai după ce minuta hotărârii va fi făcută publică, după ce aceasta va fi semnată de toţi judecătorii Secţiilor Unite care au luat parte la şedinţa de judecată.
Acest recurs a fost promovat întrucât s-a constatat că, în practica judiciară, nu există un punct de vedere unitar cu privire la admisibilitatea acţiunii întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun având ca obiect Legea 10/2001.
Instanţa supremă a amânat de două ori discutarea acestei probleme, întrucât procurorul general Laura Kovesi nu adusese destule hotărâri judecătoreşti definitive care să demonstreze caracterul neunitar al deciziilor din instanţă.
Centrul pentru Resurse Juridice precizează, într-un comunicat, că “este pe cale a se împlini termenul de zece ani, termen în interiorul căruia cumpărătorii fostelor imobile naţionalizate nu aveau dreptul să le înstrăineze”, astfel că admiterea recursului în interesul legii nu face decât să permită achiziţionarea acestor case “la preţuri derizorii”.
“Din păcate, statul român nu este în posesia unei statistici privind numărul de condamnări pe care România le are la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cauzate de nerespectarea dreptului de proprietate privată şi nici privind sumele de bani plătite de contribuabilul român în toate aceste cauze. Atragem atenţia asupra faptului că, în cele mai multe situaţii, este pe cale de a se împlini termenul de zece ani, termen în interiorul căruia cumpărătorii fostelor imobile naţionalizate nu aveau dreptul să le înstrăineze. Or, declararea ca inadmisibilă a acţiunii în revendicare duce, pe de o parte, la blocarea acţiunilor foştilor proprietari şi, pe de altă parte, la posibilitatea vânzării la preţul pieţei a unor imobile cumpărate la preţuri derizorii. Şi, cel mai probabil, la noi condamnări la CEDO”, se arată în comunicatul Centrului de Resurse Juridice (CRJ).
Parchetul General motivează acest recurs pe baza observaţiilor conform cărora “unele instanţe de judecată au considerat că, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv de la data de 14.02.2001, restituirea imobilelor preluate în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, prevăzute de art. 2 alin. 1 din acest act normativ se realizează numai prin procedura specială, stabilită de această lege şi, în consecinţă, acţiunea în revendicare de drept comun este inadmisibilă. În acest sens, s-a reţinut că Legea nr.10/2001 are aplicare imediată, fiind o lege specială şi derogatorie de la dreptul comun”.
În plus, “s-a apreciat că, întrucât dispoziţiile art. 6 alin. 2 din Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia arată că ‘bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie’, rezultă că acţiunea în revendicare directă este inadmisibilă. S-a considerat că acţiunea în revendicare întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun nu poate fi admisă nici atunci când persoanele îndreptăţite au urmat procedura administrativă obligatorie, prevăzută de dispoziţiile Legii nr.10/2001, atât în situaţiile în care această procedură a fost finalizată, prin emiterea deciziei sau dispoziţiei motivată, cât şi în situaţia în care această procedură nu a fost încheiată”.
Pe de altă parte, alte instanţe au considerat că acţiunea în revendicare întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun formulată după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 este admisibilă.
“S-a apreciat că, deşi potrivit art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, nerespectarea termenului stabilit pentru depunerea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii sau prin echivalent, aceasta nu poate avea altă semnificaţie decât aceea a pierderii beneficiului Legii nr.10/2001 de către persoana îndreptăţită iar acest efect nu poate fi extins asupra altor acţiuni pe care aceasta le-ar putea promova în justiţie, cum este şi acţiunea în revendicare”, se susţine în motivarea Parchetului General.
În recursul în interesul legii se mai arată că unele instanţe consideră că “faptul că potenţialul beneficiar al Legii nr. 10/2001, prin nerespectarea exigenţelor procedurale ale acestui act normativ, pierde vocaţia de a se bucura de măsurile reparatorii speciale reglementate în cuprinsul acesteia, nu împiedică posibilitatea intentării unei acţiuni în revendicare de drept comun”.
De asemenea, unele instanţe au apreciat că după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, acţiunea în revendicare întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun este admisibilă şi atunci când vizează imobile înstrăinate prin acte de dispoziţie foştilor chiriaşi de către unitatea deţinătoare, caz în care trebuie să se procedeze la compararea titlurilor de proprietate deţinute de părţi.
“Instanţele care au procedat în această modalitate au considerat că efectele deposedării unui proprietar de bunul ce constituie obiectul dreptului său de proprietate constau în pierderea doar a unuia dintre atributele acestui drept, cu consecinţa păstrării calităţii de proprietar, avută la data preluării, efect consacrat expres şi prin dispoziţiile art. 2 alin. 2 din Legea nr.10/2001. Acest text, care reproduce, în cuprinsul legii speciale, dispoziţiile din dreptul comun, conţinute de art. 480 din Codul civil, dă vocaţia titularului dreptului de proprietate de a recurge la toate mijloacele legale, administrative sau judiciare pentru a obţine recunoaşterea acestui drept într-o manieră pe care o consideră adecvată finalităţii urmărite” – explică Parchetul.
După pronunţarea unei soluţii de către Secţiile Unite ale ÎCCJ, toate celelalte instanţe vor trebui să aplice, în mod obligatoriu, soluţia dată.

Sursa:ROMPRES

px
px

Etichete: , ,

Daca doresti, poti lasa un raspuns ( trackback)
px
Stirea precedenta: « Oprescu: Nu sunt calul nimănui
Stirea urmatoare: Costel Busuioc, într-un spectacol de binefacere la Timişoara »
px

Stiri Asemanatoare

» DNA a declarat recurs în cazul directorului de la Turceni
» Stolojan: La Justiţie va fi un ministru neimplicat politic
» Propunere de arestare preventivă pentru angajaţii Biroul de Permise Auto Piteşti
» Opt persoane trimise în judecată de DNA pentru corupţie
» Dosarul lui Mitică Dragomir, amânat până în septembrie
» Suporterii români cu interdicţie, înregistraţi şi în Elveţia
» Procesul lui Vântu, repus pe rolul Tribunalului Bucureşti
» Director zonal al PETROM, trimis în judecată pentru mită
» Cosmin Olăroiu, dat în consemn cu anunţare la frontieră de procurorii DIICOT
» Pronunţarea în recursul privind Legea revendicării imobilelor, amânată

Spune-ti parerea


Stiri

Va recomandam

© 2019 Stiri | Entries (RSS) and Comments (RSS)

itbox, Jocuri, Fun, Testeaza Viteza, Antivirus, Taxi, Subtitrari, Sonerii Polifonice, Vremea, Anunturi, Promovare Web, Revista Presei, Sport, Radio, Ziare, Forum, IRC, Chat, Horoscop, Director Web, Contact, Program TV, Muzica, Download, Stiri, Optimizare site, Anunturi, professional security, Targu Jiu Online

itbox