Stiri

România nu a furnizat Iranului rachete de luptă, ci piese
electronice, prin Romtehnica, în perioada 1994-1996, nefiind vorba de încălcarea vreunui embargo în
acest sens, se arată într-o rezoluţie a Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi
Terorism (DIICOT), făcută publică, miercuri, de către Uniunea Populară Social Creştină (UPSC).
Documentul este legat de unele acuzaţii făcute de consilierul primului-ministru pe probleme
de securitate, Marius Oprea, faţă de o presupusă complicitate a senatorului Ioan Talpeş – fost director
al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) în perioada 1992-1997 – în cazul presupusei încălcări de
embargo. În calitatea sa de atunci, Talpeş era şi membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
(CSAT), for care ar fi trebuit să-şi dea acordul pentru schimbul comercial.
Acuzaţiile lui Oprea au fost urmate de o plângere penală a lui Talpeş – actualmente preşedinte
al UPSC- faţă de o presupusă divulgare de informaţii secrete de stat pe care ar fi săvârşit-o Oprea.
În ambele cazuri, DIICOT a dispus neînceperea urmăririi penale, nereţinând săvârşirea vreunei
infracţiuni, se arată în rezoluţia emisă în 11 februarie.
Pe 30 octombire 2006, consilierul primului-ministru pe probleme de securitate, Marius Oprea,
a depus la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General “un set de documente cu privire la
încălcarea de către statul român a embargoului impus Iranului prin vânzarea de armament către această
ţară”, reclamând presupuse aspecte de corupţie derulate de serviciile secrete, se precizează în rezoluţie.
Conform DIICOT, Oprea a menţionat că a avut acces la documentele respective în calitate de
consilier prezidenţial, în perioada 1996-2000, copiind înscrisurile respective după ce a fost informat
despre dispariţia unor documente din arhiva Romtehnica.
În fapt, documentele prezentate de Marius Oprea, se arată în rezoluţie, “reprezintă fotocopii în
limba engleză şi traducerea parţială a unor înscrisuri ce poartă menţiuni referitoare la contractul
29273-R/1994, încheiat de Romtehnica”.
După declinarea dosarului la DIICOT, procurorii Direcţiei au constatat, dintr-un material
documentar înaintat de Romtehnica, că respectivul contract, încheiat cu Iranul, s-a derulat, în perioada
1994-1996, prin intermediul Direcţiei de Comerţ Exterior Romtehnica din Ministerul Apărării
Naţionale.
Procurorii au reţinut, însă, că afacerea prevedea în principal dotarea unui centru de reparaţii
pentru tehnică, livrată de România, Iranului, în perioada 1989-1990. Astfel, prin contractul din 1994,
au fost livrate piese de schimb, în special electronice (tuburi electronice, catodice etc.), spun procurorii
DIICOT.
Legat de această afacere, Agenţia de Control a Exporturilor a comunicat procurorilor că,
potrivit rezoluţiilor emise de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, nu reiese existenţa unui
embargo în anul 1994, privind livrarea de arme către Iran şi care ar fi trebuit aplicat şi la nivelul ţărilor
membre ONU.
“Din situaţia de fapt rezultată în urma administrării probatoriului se constată că nu au fost
încălcate prevederile vreunui embargo impus Iranului (…), motiv pentru care urmează să se dispună
neînceperea urmăririi penale, în cauză, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectare a
dispoziţiilor privind operaţii de import-export (…)”, conchide rezoluţia DIICOT.
Legat de plângerea formulată de Ioan Talpeş faţă de Marius Oprea, pentru presupusă divulgare
de secrete de stat, procurorii au reţinut faptul că documentele fotocopiate de Oprea nu prezintă
elemente de clasificare ca secrete de stat, DIICOT dispunând neînceperea urmăririi penale (NUP) faţă
de consilierul primului-ministru.
“Romtehnica ne-a trimis un documentar privind contractul 29273/R/1994, în care se
precizează că memorandumul din 12.04.1995 anexă a contractului este înregistrat la clasa secrete de
stat, nivelul secret (…). Dar acest document nu este marcat cu nivelul de secretizare corespunzător
cerinţelor legislaţiei în domeniu”, precizează DIICOT.
Talpeş l-a mai acuzat, de asemenea, pe Oprea că, prin accesarea documentelor despre care
credea că sunt secrete, consilierul primului-ministru ar fi pus în pericol siguranţa naţională, DIICOT
dispunând NUP şi în acest caz, “întrucât se apreciază că fapta nu este de natură să pună în pericol
siguranţa statului”.

Sursa:ROMPRES