Stiri

Cele mai recente statistici din România relevă că fumatul omoară anual peste 33.000 de persoane, 70% dintre acestea având între 35 şi 69 de ani.
Potrivit aceloraşi statistici, unul din patru decese suferite în prima perioadă a vieţii de persoanele din România sunt provocate de boli asociate cu fumatul. În medie, fumătorii care mor prematur ar mai fi putut trăi 21 de ani dacă ar fi renunţat la acest viciu.
Cele mai frecvente cauze de mortalitate la fumătorii din România sunt bolile cardiovasculare – 50%, cancerul – 40% şi afecţiuni ale aparatului respirator. În fiecare an apar peste 8.500 de cazuri noi de cancer pulmonar, aproximativ 85% dintre acestea având drept cauză fumatul.
Fumătorii din România reprezintă peste 30% din populaţia activă, 44% dintre bărbaţi şi 17,5% din femei, lucru care situează ţara noastră în primele 10 ţări din Europa în privinţa numărului de fumători.
O jumătate dintre români au început să fumeze înainte de 20 de ani şi alţi 33% au început să fumeze între 20 şi 25 de ani, relevă statisticile. În ultimii 15 ani, prevalenţa fumatului la bărbaţi a rămas constantă, în timp ce la femei s-a dublat, crescând alarmant în rândul adolescentelor şi al femeilor tinere.
La nivel mondial, numărul fumătorilor este în creştere, estimându-se un număr de 1,7 miliarde până în 2025. Peste 80% dintre fumători trăiesc în ţările mai puţin dezvoltate.
În Europa, aproximativ 1,2 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat. Conform aceloraşi estimări, numărul de decese asociate cu bolile provocate de fumat va fi, în 2030, de peste 10 miliarde de persoane. Unul din doi fumători ar putea muri din cauza acestor boli, iar o jumătate dintre aceştia ar putea muri în perioada activă a vieţii.
Principalele riscuri asociate fumatului sunt accidentele cardiovasculare, principala cauză de mortalitate la nivel mondial, dar accidentele cerebrovasculare, a doua cauză de mortalitate în lume. Fumatul este, de asemenea, asociat cu cancerul de plămâni, de stomac, însă poate afecta orice organ al corpului uman.
În afara impactului epidemiologic, costurile sociale şi economice produse de fumat nu sunt de neglijat, până în 2010, OMS estimând că încărcătura economică în urma bolilor provocate de fumat va fi de aproximativ 500 de dolari pe an la nivel mondial şi de 165 miliarde în Europa.
Nefumătorii expuşi unui mediu în care se fumează, aşa numiţii fumători pasivi, au, de asemenea, un risc ridicat de a dezvolta boli asociate fumatului. Aproximativ 33.000 de fumători pasivi din SUA şi 20.000 din Uniunea Europeană mor în fiecare an din această cauză. La fumătorii pasivi, creşte cu 60% riscul de boli cardiovasculare, dar şi diferite modificări la nivelul sistemului circulator.
Părinţii care fumează îşi expun copiii unor riscuri numeroase. Peste 700 de milioane de copii din întreaga lume, adică aproximativ o jumătate din numărul total al acestora, sunt fumători pasivi, ceea ce duce la creşterea riscului de astm sau al altor afecţiuni.
Mamele care fumează în timpul sarcinii contribuie la creşterea riscului de apariţie a problemelor după naştere, a problemelor respiratorii, a sindromului morţii infantile, a dezvoltării mai lente a copilului.

Sursa:ROMPRES