Stiri

În contextul vieţii moderne, bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate pe plan mondial, fiind răspunzătoare de o treime din totalul deceselor.
Această boală coronariană determină aproximativ 17 milioane de decese anual, altfel spus unul din trei oameni mor prin boală coronariană. Prof. dr. Mioara Dorobanţu, şefa Clinicii Spitalului de Urgenţă Floreasca, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că în România boala coronariană este o boală gravă, care afectează persoane cu vârste din ce în ce mai mici. Ea a subliniat că situaţia este cu atât mai alarmantă, cu cât aceste evenimente apar chiar la vârste de 18 ani.
Prof. dr. Mioara Dorobanţu a explicat că această boală produce leziuni, astfel că pe o placă de aterom apare un cheag de sânge (tromb). Ca urmare, se produce un dezechilibru între necesarul de oxigen la nivelul muşchiului inimii şi posibilitatea asigurării acestuia. Afectarea miocardului depinde în mod direct de gravitatea acestui dezechilibru. Specialistul a menţionat că aproximativ jumătate dintre oamenii care fac infarct de miocard mor subit înainte de a ajunge la spital. Numai 60% dintre persoanele care supravieţuiesc primului moment ajung la spital şi dintre aceştia, în medie, supravieţuiesc 10-17%.
În România nu există o situaţie exactă a persoanelor cu infarct de miocard. A existat un registru de infarct de miocard, dar nu la nivelul întregii ţări, ci numai în 28 de centre. Registrul a fost extins însă la 62 de centre.
Prof. dr. Mioara Dorobanţu a spus că peste 50.000 de persoane suferă de infarct de miocard în România, ceea ce ne situează pe un loc fruntaş în Europa, cât şi în lume. Suntem după Rusia, Ucraina, Bulgaria şi chiar Albania, a menţionat specialistul.
În ceea ce priveşte alte ţări, prognosticul pentru aceşti bolnavi este mai bun pentru că cetăţenii sunt educaţi. Este foarte important momentul în care se ajunge la medic, după 24 de ore sau 12 de la producerea infarctului. Multe persoane ajung prea târziu şi tratamentul de topire a cheagului nu mai este eficient.
O altă problemă importantă este accesibilitatea la medicamente. Ghidurile europene şi cele americane stipulează pas cu pas ce trebuie să se facă pentru un bolnav cu infarct miocardic. Dacă bolnavul ajunge repede la spital şi există laborator special, se poate face repede un cateterism. Din păcate, a subliniat prof. dr. Mioara Dorobanţu, în România există doar 11 centre care au laboratoare de cateterism. În cazul în care se ajunge la un spital fără laborator de cateterism, se instituie tratamentul medicamentos. Medicul a subliniat că sunt necesare mai multe angiografe şi mai mulţi specialişti.
La rândul său, prof. dr. Marius Vintilă, şeful Clinicii de Medicină Internă şi Cardiologie a Spitalului ”Sfântul Pantelimon”, a explicat producerea infarctului, subliniind că afectarea miocardului depinde de gravitatea dezechilibrului şi a necesarului de oxigen. În condiţiile unui aport mic de oxigen (obstrucţie incompletă coronariană) este vorba de ischemie miocardică, adică angină instabilă. Lipsa completă de oxigen duce la necroză, moarte miocardică prin obstrucţie completă, adică infarct miocardic acut.
Simptomele infarctului miocardic sunt durere puternică în piept, cu caracter de presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire, care poate iradia către umeri, braţe, gât, sau abdomen superior. Durata durerii este mai mare de 20 de minute şi nu cedează la nitroglicerină pusă sub limbă. Durerea poate fi însoţită de ameţeli, greaţă, vărsături, transpiraţii, senzaţie de sufocare, anxietate, nervozitate sau palpitaţii.
În Bucureşti, urgenţele grave pentru cardiologie sunt tratate la Spitalul Elias pentru sectorul 1, Spitalul Floreasca pentru sectorul 1,2 şi centru, Spitalul ”Sfântul Pantelimon” pentru sectorul 2 şi 3, Spitalul ”Sfântul Ioan” pentru sectorul 4, Spitalul Universitar pentru sectoarele 5 şi 6. Bucureştiul are un sfert din populaţia ţării, a spus prof. dr. Marius Vintilă.
El a adăugat că 42 de spitale judeţene şi cinci centre de cardiologie se ocupă de trei sferturi din populaţie pentru infarctul de miocard, iar în Bucureşti, cinci spitale se ocupă de celălalt sfert de populaţie cu infarct de miocard.
Tratamentul de urgenţă este necesar pentru orice sindrom coronarian acut, abordarea terapeutică este complexă şi are ca scop reluarea circulaţiei sângelui prin arterele coronare, evitarea extinderii necrozei, reducerea necesarului de oxigen.
Prof. dr. Marius Vintilă a spus că reinstalarea circulaţiei sângelui prin arterele coronare se poate face cu medicamente fibrinolitice care dizolvă cheagul de sânge, cu dispozitive care se introduc în artere şi îndepărtează mecanic cheagul, dilatând vasul, adică prin intervenţie coronariană percutanată. Aceste metode se utilizează împreună cu medicamente care acţionează împotriva formării cheagurilor, care previn extinderea cheagului preezistent şi formarea unuia nou.
Între medicamentele anticoagulante de tip heparinic, enoxaparina a fost autorizată şi în cea mai severă formă de infarct miocardic acut, oferind medicilor o medicaţie mai eficientă în prevenirea formării unor noi cheaguri de sânge în arterele coronare.
Acest medicament a fost autorizat în România de Agenţia Naţională a Medicamentului.
Prof. dr. Marius Vintilă a precizat că în foarte multe cazuri, infarctul poate să nu aibă niciun fel de simptom şi se descoperă sechelele după anumită perioadă de timp. Important este să se acorde primul ajutor şi, în cazul în care o persoană acuză simptomatologia specifică infarctului, cei din jur pot să-i dea o aspirină, până la venirea ambulanţei.

Sursa:ROMPRES