Stiri

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a lansat, mierrcuri, un apel, intitulat “Nu vrem liceu fără Dumnezeu”, în care argumentează că studiul religiei în licee nu reprezintă o inovaţie sau un “model românesc”, ci un act de dreptate, bazat pe cultura românească europeană, şi o necesitate permanentă în procesul de formare moral-socială a elevilor.
Apelul vine în contextul dezbaterii pachetului de legi privind ale învăţământului.
Proiectul legii învăţământului preuniversitar prevede studiul religiei la libera alegere a elevilor care au împlinit 16 ani, iar până la vârsta respectivă, copiii studiază sau nu religia, în funcţie de decizia părinţilor.
“Integrarea ţării noastre în structurile europene nu poate reprezenta un motiv pentru excluderea religiei din învăţământul public, sub pretextul armonizării legislaţiei româneşti cu normele comunitare. În primul rând, religia constituie parte integrantă şi definitorie a culturii europene. Fără cunoştinţele oferite de acest domeniu, nu putem înţelege istoria şi cultura acestui continent şi nu putem preţui catedralele, mănăstirile, bisericile, operele de artă vizuală şi muzicală în marea lor majoritate inspirate de credinţa religioasă”, precizează Patriarhul Daniel.
Înaltul ierarh arată că, potrivit Constituţiei României, “în şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege”, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor Uniunii Europene.
Totodată, Patriarhul subliniază că învăţământul are un caracter confesional în Austria, Grecia, Italia, Polonia, Spania şi Germania, iar un specific general în Olanda, Suedia, Norvegia sau Danemarca. Potrivit Legii învăţământului 84/1995, art. 9 (2) şi actualului proiect de lege- art. 10 (2), (3), elevii din România au dreptul să nu frecventeze orele de religie, situaţie întâlnită şi în Italia, Cehia, Grecia sau Austria, dar religia este propusă ca parte din curriculum.
“Astfel, legislaţia din România respectă normele europene şi promovează un sistem de învăţământ comparabil cu cel existent în majoritatea statelor Uniunii Europene”, afirmă Patriarhul în apel.
El afirmă că reintroducerea religiei, după anul 1990, în sistemul de învăţământ public la nivel primar, gimnazial şi liceal, de unde a fost îndepărtată de către regimul comunist ateu, în anul 1948, “în mod forţat şi contrar tradiţiei româneşti”, reprezintă, deci, un “act de reparaţie morală şi nu ”o noutate sau o decizie pripită”.
“Astfel, după anul 1990 s-a redat unui popor eminamente religios dreptul de a fi el însuşi, prin modul de a-şi educa tineretul potrivit identităţii şi culturii sale fireşti şi constante”, mai spune Patriarhul.
El pledează pentru rolul religiei în procesul de formare a competenţelor şi atitudinilor moral – sociale în cadrul sistemului public de învăţământ.
“Aşa cum Geografia oferă cunoaşterea configuraţiei spaţiale a pământului, esenţială pentru cunoaşterea patriei şi planetei, iar istoria oferă cunoaşterea succesiunii temporale a generaţiilor umane, religia oferă perspectiva comuniunii eterne de iubire între Dumnezeu şi oameni, între Creator şi creaturi, între persoane şi popoare. Prin urmare, studiul religiei nu poate lipsi din curriculum sau din programul şcolii româneşti, tocmai pentru că studiul religiei corespunde nevoii comunităţii româneşti locale şi naţionale de a-şi păstra bogăţia şi identitatea spirituală şi de a transmite valori permanente tinerei generaţii”, se arată în apel.
Pe de altă parte, înaltul ierarh afirmă că Patriarhia Română respinge orice formă de presiune prin care elevii sunt obligaţi să urmeze orele de religie sau să participe la slujbe şi manifestări religioase, întrucât “libertatea reprezintă un mare dar oferit de Dumnezeu omului”, iar educaţia religioasă “trebuie asumată în mod liber, respectându-se dorinţa părinţilor şi a copiilor”.
“Anii grei ai dictaturii comuniste, cu ateismul ei umilitor impus în şcolile de stat, contrar voinţei unui popor religios, ne-au învăţat să nu mai dorim cultură fără credinţă, ştiinţă fără spiritualitate, materie fără spirit, cunoaştere fără comuniune, filosofie fără speranţă şi, îndeosebi, şcoală fără suflet, adică educaţie fără religie, mai ales la vârsta întrebărilor existenţiale şi a formării spirituale a tinerilor, înţelegând că “sufletul culturii este cultura sufletului’”, a mai declarat Patriarhul Daniel.

Sursa:ROMPRES