Stiri

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti se pronunţă, joi, asupra cererii de eliberare din arest în cazul Ioanei Maria Vlas, în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Acumulare (FNA).
Dacă judecătorii vor respinge recursul declarat de procurori, atunci Vlas va fi eliberată din arest după patru ani de detenţie.
La ultimul termen al dosarului FNA din 12 februarie, Maria Vlas a solicitat judecătorilor să fie pusă în libertate, argumentând cu mai multe hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), conform cărora un inculpat trebuie ţinut în arest pe o perioadă rezonabilă de timp, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea a judecării în instanţă.
Maria Vlas a declarat că patru ani a cerut să rămână în arest, pentru că a dorit să se afle adevărul, însă nu a reuşit, luptându-se ”cu morile de vânt”.
Ea a respins susţinerile procurorului de şedinţă conform căruia eliberarea sa ar produce ”o bulversare” în rândul opiniei publice.
Pe 6 februarie, Tribunalul Bucureşti a decis în cazul Ioanei Maria Vlas înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicţia de a nu părăsi ţara, însă procurorii au făcut recurs.
Pe fond, dosarul se rejudecă la Tribunalul Bucureşti, după ce Curtea de Apel Bucureşti a casat sentinţele date anterior de instanţa de fond, pe motiv că magistraţii Tribunalului Bucureşti nu au respectat toate procedurile.
În dosarul FNA sunt judecaţi Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa şi Gavril Bătrân pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune, falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la abuz în serviciu în formă calificată contra intereselor publice, abuz în serviciu şi instigare la furt în formă calificată.
FNA a fost înfiinţat în februarie 1999 şi a funcţionat până la jumătatea anului 2000, când CNVM a retras autorizaţia de funcţionare a SOV Invest, societate de administrare a FNA, precum şi a Fondului Naţional de Investiţii (FNI), ca urmare a scandalului creat de prăbuşirea acestuia din urmă. Câteva luni mai târziu, în urma neregulilor semnalate în activitatea FNA, Parchetul a declanşat cercetările pentru a analiza posibilitatea existenţei unor fraude în administrarea acestui fond. Expertizele contabile, mărturiile strânse şi anchetele au scos la iveală faptul că prăbuşirea FNA este de natură penală.
În perioada 27-29 octombrie 2003, Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat prezentarea materialelor de urmărire penală a persoanelor cercetate în dosarul FNA – Banca Agricolă, iar la 13 noiembrie 2003 a fost finalizat rechizitoriul în acest dosar.
Anchetatorii i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vântu, Ioana Maria Vlas – fost preşedinte al SOV Invest, Liviu Istrate – fost preşedinte al Băncii Agricole, Nicolae Popa – fost director general al Gelsor, Teodor Irimescu – administrator de firmă şi Gavril Bătrân – fost preşedinte al SOV Invest. Cei şase au fost acuzaţi de prejudicierea Băncii Agricole cu peste 100 de miliarde de lei vechi şi a 13.200 de investitori ai FNA, cu peste 25 de miliarde de lei vechi.
Ulterior, instanţa a decis disjungerea cauzei în privinţa lui Sorin Ovidiu Vântu.
La 23 martie 2006, Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul FNA. Ioana Maria Vlas a fost condamnată la şapte ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi civile, după executarea pedepsei.
Gavril Bătrân a primit doi ani de închisoare cu suspendare, iar Nicolae Popa a fost condamnat la două pedepse cu închisoarea, cea mai mare fiind de 18 ani, precum şi interzicerea unor drepturi civile pe o durată de cinci ani, după executarea pedepsei. Acesta din urmă a fost judecat în lipsă şi dat în urmărire prin Interpol, magistraţii dispunând arestarea sa imediat ce intră pe teritoriul României.
Cei trei au formulat recurs la Curtea de Apel Bucureşti împotriva acestei sentinţe, instanţa hotărând rejudecarea dosarului.

Sursa:ROMPRES