Stiri

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au amânat, marţi, pentru
14 februarie, pronunţarea pe recursul procurorilor declarat împotriva deciziei de eliberare din arest
dispusă anterior de Tribunalul Bucureşti în cazul Ioanei Maria Vlas în dosarul privind prăbuşirea
Fondului Naţional de Acumulare (FNA).
Marţi, Maria Vlas a solicitat judecătorilor să fie pusă în libertate, argumentând cu mai multe
hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), conform cărora un inculpat trebuie ţinut în
arest pe o perioadă rezonabilă de timp, atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea a judecării în
instanţă.
Maria Vlas a declarat că patru ani a cerut să rămână în arest, pentru că a dorit să se afle
adevărul, însă nu a reuşit, luptându-se ”cu morile de vânt”.
Ea a respins susţinerile procurorului de şedinţă conform căruia eliberarea sa ar produce ”o
bulversare” în rândul opiniei publice.
Pe 6 februarie, Tribunalul Bucureşti a decis în cazul Ioanei Maria Vlas înlocuirea măsurii
arestării preventive cu interdicţia de a nu părăsi ţara, însă procurorii au făcut recurs.
Pe fond, dosarul se rejudecă la Tribunalul Bucureşti, după ce Curtea de Apel Bucureşti a casat
sentinţele date anterior de instanţa de fond, pe motiv că magistraţii Tribunalului Bucureşti nu au
respectat toate procedurile.
În dosarul FNA sunt judecaţi Ioana Maria Vlas, Nicolae Popa şi Gavril Bătrân pentru
comiterea infracţiunilor de înşelăciune, falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la abuz în
serviciu în formă calificată contra intereselor publice, abuz în serviciu şi instigare la furt în formă
calificată.
FNA a fost înfiinţat în februarie 1999 şi a funcţionat până la jumătatea anului 2000, când
CNVM a retras autorizaţia de funcţionare a SOV Invest, societate de administrare a FNA, precum şi a
Fondului Naţional de Investiţii (FNI), ca urmare a scandalului creat de prăbuşirea acestuia din urmă.
Câteva luni mai târziu, în urma neregulilor semnalate în activitatea FNA, Parchetul a declanşat
cercetările pentru a analiza posibilitatea existenţei unor fraude în administrarea acestui fond.
Expertizele contabile, mărturiile strânse şi anchetele au scos la iveală faptul că prăbuşirea FNA este de
natură penală.
În perioada 27-29 octombrie 2003, Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat prezentarea materialelor de urmărire penală a
persoanelor cercetate în dosarul FNA – Banca Agricolă, iar la 13 noiembrie 2003 a fost finalizat
rechizitoriul în acest dosar.
Anchetatorii i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vântu, Ioana Maria Vlas – fost preşedinte
al SOV Invest, Liviu Istrate – fost preşedinte al Băncii Agricole, Nicolae Popa – fost director general al
Gelsor, Teodor Irimescu – administrator de firmă şi Gavril Bătrân – fost preşedinte al SOV Invest. Cei
şase au fost acuzaţi de prejudicierea Băncii Agricole cu peste 100 de miliarde de lei vechi şi a 13.200
de investitori ai FNA, cu peste 25 de miliarde de lei vechi.
Ulterior, instanţa a decis disjungerea cauzei în privinţa lui Sorin Ovidiu Vântu.
La 23 martie 2006, Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul FNA. Ioana Maria
Vlas a fost condamnată la şapte ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi civile, după
executarea pedepsei.
Gavril Bătrân a primit doi ani de închisoare cu suspendare, iar Nicolae Popa a fost condamnat
la două pedepse cu închisoarea, cea mai mare fiind de 18 ani, precum şi interzicerea unor drepturi
civile pe o durată de cinci ani, după executarea pedepsei. Acesta din urmă a fost judecat în lipsă şi dat
în urmărire prin Interpol, magistraţii dispunând arestarea sa imediat ce intră pe teritoriul României.
Cei trei au formulat recurs la Curtea de Apel Bucureşti împotriva acestei sentinţe, instanţa
hotărând rejudecarea dosarului.

Sursa:ROMPRES